Adrian Negrescu, analist economic, a declarat în direct pentru Euronews, că România nu se află în prag de recesiune, ci o criză economică, după ce criza politică a dus la deprecierea leului și împrumuturi mai mari ale statului.
Analistul avertizează că lipsa unui plan fiscal clar și dependența de finanțarea externă ar putea împinge viitorul guvern către majorări de taxe și chiar către un posibil acord cu FMI.
Adrian Negrescu, analist economic: „În primul rând, noi avem un buget decis de Parlamentul României în baza căruia probabil și viitorul guvern va trebui să acționeze. Altfel spus, știm foarte bine ce avem de făcut din punct de vedere macroeconomic, din punct de vedere al deciziilor administrative, în așa fel încât să ne încadrăm în ținta de deficit de 6,2%, asumată în fața finanțatorilor străini, cei care, atenție, au ajuns să ne împrumute cu un miliard de euro în medie în fiecare săptămână, suntem dependenți de aceste împrumuturi și dacă nu ne respectăm angajamentele, la un moment dat banii ăștia s-ar putea să nu mai vină. Iar dacă nu mai vin banii, vom ajunge direct la mâna FMI. Altfel spus, există riscul ca un guvern ajuns la Palatul Victoria fără o traiectorie concretă, fără un plan concret de acțiune, să deraieze practic de la acest mecanism și, din perspectivă fiscală, să fie nevoie să crească TVA-ul, să crească taxele, să umble inclusiv la impozitele pe salarii. Văd o discuție din ce în ce mai amplă pe ideea că e prea puțin 10%, hai să le luăm oamenilor 16% sau să le luăm în plus în funcție de cât câștigă. Altfel spus, ai tupeul de a câștiga mai mult, vei plăti mai multe taxe la stat”.
Deprecierea leului duce la taxe și impozite mai mici adunate de stat
Deprecierea leului și instabilitatea politică au avut deja efecte vizibile asupra economiei, susține Adrian Negrescu. Analistul economic avertizează că pierderile de pe bursă, scăderea puterii de cumpărare și costurile suportate de BNR pentru stabilizarea cursului valutar riscă să afecteze inclusiv veniturile statului din taxe și impozite.
Adrian Negrescu, analist economic: „Gândiți-vă că estimau la începutul acestei crize că ne va costa cinci miliarde de euro într-o primă fază și am depășit deja această sumă. Numai pe bursa de valori București, în primele zile ale acestei crize politice, am avut deprecieri într-o săptămână de aproape trei miliarde de euro, capitalizarea bursei a scăzut cu aproape trei miliarde de euro și acolo, atenție, sunt și banii noștri din fondurile de pensii de pe pilonul doi. Adică, cu toții am avut de pierdut, nu numai cei care joacă la bursă, din punctul meu de vedere.
Pe de altă parte, gândiți-vă ce înseamnă deprecierea cursului euro pentru economie. Înseamnă pur și simplu o depreciere a puterii de cumpărare, care se traduce bineînțeles în taxe și impozite mai mici adunate de statul român și acolo din punctul meu de vedere cred că Banca Națională a investit câteva miliarde de euro pentru a tempera acest iureș de depreciere a monedei naționale, probabil au fost încă vreo două miliarde. Sunt sume mari care, din păcate, sunt pierdute de stat pentru simplul motiv că politicienii noștri au vrut să se joace de-a guvernarea”.
Adrian Negrescu: România „navighează pe o gheață extrem de subțire” din punct de vedere economic
Adrian Negrescu avertizează că atragerea fondurilor din PNRR și menținerea stabilității cursului valutar sunt esențiale pentru evitarea unei crize economice majore. Analistul economic susține că o depreciere accentuată a leului și retragerea masivă a depozitelor bancare în lei ar putea declanșa o criză valutară cu efecte serioase asupra economiei.
Adrian Negrescu, analist economic: „Vitală este atragerea banilor din PNRR. Sunt zece miliarde de euro pe care trebuie să îi atragem până în luna august care, din punctul meu de vedere, ar putea ajuta economia să evite o criză economică, nu recesiune, o criză economică, înseamnă cu totul și cu totul altceva. Pe de altă parte este acest efort de reducere a evaziunii fiscale în economie. Văd că ANAF a luat niște măsuri destul de bune din punctul meu de vedere în a opri niște găuri negre din economia suverană, dacă ar dona mai mulți bani la buget iar trend-ul este pozitiv după primul trimestru încasările statului creșteau cu 20%, eu zic că ne putem încadra în această țintă de deficit fără să mai fim nevoiți să creștem taxele.
Eu cred că un prag psihologic este 5,3 lei pentru un euro, când probabil Banca Națională va fi nevoită să intervină pentru că înseamnă un grad de depreciere a monedei naționale de peste 4% iar asta atrage un semnal de alarmă în rândul investitorilor. Cred că acolo ar trebui să se stabilizeze din punctul meu de vedere măcar o perioadă cursul euro. Rămâne de văzut dacă se va îmtâmpla acest lucru. Cert e că Banca Națională încearcă să tempereze în acest moment cursul euro, vom vedea dacă va reuși până la urma urmei. Există un mare pericol, acela al scoaterii banilor din depozitele populației și al firmelor. Gândiți-vă că românii și firmele au depozite de vreo 450 de miliarde de lei în momentul de față. Dacă 10% dintre ei decid să scoată depozitele din lei să îi transforme în euro, deja vom avea o criză valutară. Navigăm pe o gheață extrem de subțire, din aceste perspective e nevoie de mesaje și mai ales de decizii la Palatul Cotroceni, astfel încât să evităm acest potențial de criză economică”.
