Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, însă situația rămâne extrem de complicată la nivel politic. Ecuația va trebui să o rezolve Nicușor Dan, numai că președintele este nevoit să jongleze foarte delicat cu normele constituționale.
Cazul Ludovic Orban și paralela cu Ilie Bolojan
Una dintre posibilitățile vehiculate este ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou ca premier. A mai existat o asemenea situație în cazul lui Ludovic Orban. Se întâmpla în februarie 2020, atunci când guvernul condus de Orban a căzut după scandalul privind alegerea primarilor în două tururi.
Guvernul Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, la inițiativa PSD, printr-o moțiune de cenzură adoptată cu 261 de voturi. La o zi distanță, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier tot pe liberalul Orban. Numai că, la acea vreme, intenția PNL era provocarea alegerilor anticipate. În consecință, Curtea Constituțională a României a decis că redesemnarea lui Orban este neconstituțională pentru că scopul nu era formarea unui guvern, ci căderea acestuia.
De altfel, nu era problematică redesemnarea lui Orban, ci doar scopul acelei redesemnări. Iar decizia CCR din februarie 2020 arată în felul următor:
„Deși, de principiu, nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, Președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere. (...)
Aplicând aceste considerente de principiu la situția de fapt supusă judecății, Curtea constată că, în cauză, Președintele României a desemnat în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, în data de 6 februarie 2020, aceeași persoană care ocupă funcția de prim-ministru al Guvernului căruia Parlamentul i-a retras încrederea prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu doar o zi înainte, în data de 5 februarie 2020. Aceasta, în absența oricărui element de natură să creeze convingerea Preșdintelui Românei că, în decurs de o zi, s-ar fi schimbat ceva în privința opțiunii parlamentare, ceea ce demonstrează, ab initio, o ignorare a rolului și voinței Parlamentului exprimate prin adoptarea moțiunii de cenzură, așadar utilizarea procedurii prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție contrar scopului pentru care a fost instituită.”
În plus, la acel moment, tocmai începuse pandemia de coronavirus și în România, așa că, într-o situație de forță majoră, PSD a votat pentru reînvestirea lui Ludovic Orban, pe motiv de necesitate ca Guvernul să aibă puteri depline în scopul de a gestiona situația și starea de urgență instaurată. În consecință, decizia de păstrare a lui Orban a trecut cu 286 de voturi și planul alegerilor anticipate a fost abandonat.
În cazul de față în care se află Ilie Bolojan, PSD spune că o redesemnare a sa ca prim-ministru ar fi neconstituțională.
Tudorel Toader, fost judecător al CCR și fost ministru al Justiției: „Poate să meargă cu aceeași propunere, dar, constituțional și normal, președintele nu poate să primească, pentru că, în momentul în care se adoptă o moțiune de cenzură, se dă un vot de blam atât premierului cât și guvernului. Votul acela de blam înseamnă că Parlamentul nu mai are încredere în premier și în echipa guvernamentală, că pot pune în aplicare programul de guvernare. Să fim de acord că Parlamentul e suveran în desemnarea Guvernului, dar dacă regulamentul spune azi că nu mai ai încredere în premier, președintele nu poate să-i ceară mâine Parlamentului să aibă încredere.
Deciziile precedente ale CCR se referă la premier, nu la echipa guvernamentală. Au fost două situații în care premierul demis a fost reînvestit, dar nu imediat și nu în același context socio-economic. După demiterea lui Ludovic Orban, l-a desemnat pe Florin Cîțu, iar Cîțu și-a depus mandatul. Ghinion, ar spune cineva, pentru că a venit pandemia, s-a schimbat contextul social, economic, pentru că nu cred că își dorea cineva să fie premier și să impună restricțiile despre care știm. Orban s-a sacrificat pentru binele românilor. Deci nu avem aceeași situație.
Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, între timp au fost alegeri prezidențiale, am avut un alt mandat în persoana aceluiași președinte, care nu a exercitat un act de voiță, el trebuia să numească Guvernul. Și l-a preferat pe Boc, adică un alt mandat prezidențial, un alt mandat guvernamental.
Vă rog să observăm că nu e o situație liniară, ca la Bolojan, azi îl demiți, mâine îl propui din nou să facă echipă guvernamentală. Că aia ar înfrânge președintele dacă ar veni cu propunerea asta, ar înfrânge voința Parlamentului, care a fost exprimată prin moțiune de cenzură. De principiu, există o regulă de rang constituțional că o lege odată adoptată și declarată neconstituțională nu poate să fie reluată de către decident. Dacă CCR a zis o dată că nu mai poate fi reînvestit același premier, mâine nu poți să decizi contrar celor spuse de Curte.
Poate (n.r.: ca președintele să declanșeze alegeri anticipate), dar niciun ales din Parlament nu își dorește alegeri anticipate. Condițiile de a fi pe listă deloc eligibil s-au înăsprit, cu ghilimelele de rigoare, criteriile s-au accentuat. Și noi vedem acum că mulți din Parlament nu prea știu ce fac pe acolo sau ce ar trebui să facă, sunt bucuroși că iau indemnizație, că se văd la TV, că au un mandat de demnitar, etc. Nimeni nu-și dorește anticipate.
Decizia 85 din februarie 2020? Convingerea mea e că nu poate fi numit tot Bolojan. Parlamentul și-a exprimat neîncrererea în omul acela care să fie premier și care să conducă jumătate din Executiv, dar jumătatea aia nu e de reprezentare, ca la președinte, jumătatea aia cu banii și cu puterea, cu funcțiile și cu averea.”
Ce moțiuni de cenzură au mai fost în România, după 1989
- octombrie 2009 - Guvernul Emil Boc I. A fost prima moțiune de cenzură după Revoluție și a fost adoptată cu 254 de voturi de către opoziția formată de PNL și PSD. De precizat că PSD tocmai își retrăsese toți miniștrii din Executiv, ceea ce lăsase PDL într-un guvern minoritar. Criza politică a durat 9 luni. S-a format apoi coaliția PSD-PNL-UDMR, care l-a propus pe Klaus Iohannis ca premier, însă președintele Băsescu a refuzat și l-a propus pe Lucian Croitoru, iar apoi pe Liviu Negoiță, însă niciunul nu a reușit să strângă o majoritate. După alegerile din decembrie 2009, câștigate de Băsescu, s-a rezolvat și criza, când Traian Băsescu l-a desemnat tot pe Boc premier. Acesta a reușit o majoritate.
- aprilie 2012 - Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a rezistat doar 78 de zile, după ce fusese instalat în februarie și a avut cel mai scurt mandat dintre premierii de după Revoluție. Moțiunea de cenzură de atunci a fost inițiată de USL (PSD și PNL) și a trecut la limită, cu 235 de voturi, față de minimul necesar de 233. La acea vreme, Mihai Răzvan Ungureanu îl înlocuia pe Emil Boc, care demisionase după protestele din Piața Victoriei. Opoziția a acuzat atunci Guvernul că vrea să vândă resursele țării, după acele privatizări. Ulterior demiterii lui Ungureanu, Băsescu a fost nevoit să-l propună pe Victor Ponta ca premier, pentru că „sunt obligat de Constituție”.
- iunie 2017 - Sorin Grindeanu. A fost demis prin moțiunea depusă de PSD. A fost singura dată când un premier este demis de propriul partid. Totul a plecat de la relația Liviu Dragnea - Sorin Grindeanu, dar scandalul a fost potențat și ca urmare a eșecului celebrei Ordonanțe 13, care a scos în stradă sute de mii de oameni. Astfel, PSD i-a retras sprijinul lui Grindeanu și l-a acuzat de „proastă implementare a programului de guvernare”. Moțiunea a trecut cu 241 de voturi.
- octombrie 2019 - Viorica Dăncilă a pierdut majoritatea parlamentară, iar moțiunea a trecut cu 238 de voturi. Totul se întâmpla la câteva luni după condamnarea și încarcerarea lui Liviu Dragnea, din mai 2019. Demiterea guvernului a venit cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, câștigate de Iohannis chiar în fața Vioricăi Dăncilă.
- octombrie 2021 - Florin Cîțu. Demis cu un număr record de 281 de voturi, adică exact câte au fost și la demiterea lui Bolojan de pe 5 mai 2026. Pentru demiterea lui Cîțu au votat PSD, USR și AUR, iar cauza a fost programul Anghel Saligny. Totul după ce Cîțu (PNL) l-a demis pe ministrul Justiției, Sorin Ion (USR), pe care l-a acuzat că blochează programul Anghel Saligny. În consecință, USR și-a retras toți miniștrii din guvern. Votul avea loc la câteva zile după ce Cîțu câștigase șefia PNL în fața lui Ludovic Orban. Președintele Iohannis l-a mai desemnat o dată pe Cîțu, dar a eșuat. A urmat formarea coaliției PSD-PNL, finalizată cu instalarea lui Nicolae Ciucă în funcția de premier.
