Guvernul Bolojan lasă în urmă una dintre cele mai dure perioade de reforme economice și administrative din ultimii ani.
Susținătorii Executivului spun că măsurile de austeritate și restructurările erau necesare pentru reducerea deficitului și evitarea degradării ratingului de țară, în timp ce criticii acuză taxe mai mari, lipsa protecției sociale și reforme făcute în grabă.
Ce măsuri a luat guvernul Bolojan în ultimul an
Bolojan a venit cu unul dintre cele mai dure pachete fiscal-bugetare din ultimii ani, justificat prin nevoia de a reduce deficitul.
Printre cele mai importante măsuri intrate în vigoare se numără majorarea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor, plata CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, majorarea impozitului pe dividende la 16%, taxe mai mari pentru bănci, jocuri de noroc, criptomonede și coletele venite din afara Uniunii Europene.
Pe lângă creșterile de taxe, Executivul a pus pe masă și reforme structurale. În februarie 2026, a fost adoptată reforma administrației publice, care prevede eliminarea a aproximativ 45.600 de posturi și economii estimate la peste 1,6 miliarde de lei în 2026.
Totodată, reforma pensiilor magistraților a fost reluată după ce prima variantă a picat la Curtea Constituțională, iar noua lege a ridicat treptat vârsta de pensionare și a plafonat pensia raportată la ultimul venit net.
Controversa politică și a izbucnit în jurul reformei companiilor de stat propuse de vicepremierul Oana Gheorghiu. PSD a acuzat că, sub pretextul restructurării, Guvernul pregătește privatizări și vânzarea unor active strategice.
Oana Gheorghiu a respins acuzațiile și a susținut că nu este vorba despre pierderea controlului statului, ci despre listări minoritare, restructurări, fuziuni sau închideri ordonate pentru companii cu pierderi mari. Disputa a devenit una dintre temele centrale ale moțiunii care a dus la căderea Guvernului Bolojan.
