Pensiile magistraților provoacă războaie interne nu doar în spațiul politic, ci și la Curtea Constituțională. Judecătorii se acuză reciproc de încălcarea legii și a procedurilor de lucru, pe fondul boicotului a patru dintre colegii lor. Amânările repetate pe sesizarea de neconstituționalitate a ICCJ riscă însă să aibă un dublu efect: pierderea celor 231 milioane de euro din PNRR pentru neîndeplinirea jalonului privind pensiile speciale.
În direct la Euronews România, politologul Cristian Pîrvulescu a declarat că acest blocaj este „fără precedent” la nivelul Curții Constituționale și a reamintit că unii dintre judecătorii CCR acuzați de boicot au decis anularea anularea alegerilor prezidențiale în urmă cu un an.
Judecătorii CCR nu au reușit nici la a treia încercare să ia o decizie referitoare la legea privind pensiile magistraților. Motivul? Lipsa de cvorum, în condițiile în care doar cinci judecători din totalul de nouă au venit la lucru. Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, cei patru judecători propuși în trecut de PSD la Curte, și-au menținut decizia de a boicota lucrările acestui for.
Cu o zi înainte, ei au părăsit sala de ședință după ce solicitarea lor de amânare a unei decizii a fost respinsă. Ceilalți judecători nu au fost de acord nici cu cererea privind un nou studiu de impact din partea Ministerului Justiției.
„Poziția celor patru este precizată. Au dat o precizare publică. Explică foarte clar de ce nu s-au prezentat, care sunt motivele și de ce cer. Au cerut ca întâlnirea aceasta să aibă loc pe 15 ianuarie, spunând că toate celelalte întâlniri au avut loc și acuzând faptul că conducerea CCR a dat termene foarte scurte.
Au fost și alți judecători ai CCR care par să susțină poziția celor patru. Boicot, neboicot, totul este fără precedent.
Nu știu de unde s-a tras concluzia că PNRR nu are nimic de suferit dacă se va ajunge să se discute pe 15 ianuarie sau nu. (...) Este o presiune publică... Îmi pare rău să constat că unii politicieni se joacă cu o problemă atât de importantă, cum este problema justiției. Există o mare emotivitate publică.
În acest moment, cei patru sunt considerați vinovați și PSD este responsabil. Personal, nu cred că PSD are o legătură directă cu cei patru”, a declarat profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.
Cristian Pîrvulescu, despre boicotul judecătorilor propuși de PSD la CCR: Reprezintă pozițiile magistraturii. Nu cred că PSD le-a cerut
De asemenea, Pîrvulescu a menționat că cei patru judecători reprezintă „pozițiile magistraturii” și nu crede că PSD le-ar fi cerut să absenteze de la ședință. De asemenea, politologul a explicat că, de fapt, CCR este deasupra tuturor puterilor în stat pentru a asigura un echilibru.
„Nu, nu este o întâmplare. Ei au aceleași viziuni. Nu cred că PSD le-a cerut. Cei patru provin, cu excepția ultimului dintre ei, cel care s-a adăugat anul acesta, din magistratură. Reprezintă pozițiile magistraturii.
A fost o presiune din partea societății românești ca magistrații, cei care au experiență în magistratură, să intre în CCR. Acum vedem exact ce înseamnă acest lucru”, a afirmat Pîrvulescu.
Motivul pentru care CCR este deasupra tuturor instituțiilor
„CCR nu este o parte a puterii juridice. CCR e deasupra tuturor. Avem o singură instituție cu care putem compara în Constituția României CCR, aceea este președintele, care, conform articolului 80, are niște prerogative speciale.
Altfel, există trei puteri: puterea executivă - Guvernul, puterea legislativă - Parlamentul și puterea judecătorească - curțile.
Curtea Constituțională e deasupra și trebuie să asigure echilibrul între aceste. Există o dispută în interiorul Curții. Nu știm care e poziția”, a argumentat Pîrvulescu.
„Din interiorul Curții, pe data de 10 decembrie, raportul inițial al doamnei Tănăsescu a fost trimis către presă. Citind acel articol, nu cred deloc că decizia Curții ar fi fost în final să permită trecerea acestei legi”, a adăugat el.
De ce a apărut conflictul dintre CCR și Guvern în cazul pensiilor magistraților
„Acest conflict a apărut mai degrabă pe chestiuni procedurale. E foarte important. Procedurile, când discutăm despre o instituție de importanța Curții Constituționale, au rolul lor.
Toată lumea spune: este grav afectată imaginea CCR. Acum un an era grav afectată imaginea CCR pentru că a decis anularea alegerilor. Astăzi, la un an după, sunt încă mulți, o bună parte din societatea românească care consideră că această Curte este vinovată.
Cei pe care astăzi îi acuzăm îi vedeam afișați în Piața Victoriei ca persoane care trebuie urmărite. Nicio instituție nu a luat măsuri împotriva celor care au cerut ca judecătorii CCR să fie lapidați public. Dintre cei care au luat decizia acum un an de zile, șase sunt încă prezenți, doamna Tănăsescu, printre ei, cei patru, de asemenea”, a punctat Cristian Pîrvulescu.
Cristian Pîrvulescu: „Faptul că am o minoritate de patru care vrea o dezbatere, acest lucru trebuie protejat, pentru că în final majoritatea va câștiga”
„Doamna Tănăsescu (Simina Tănănescu, n.rd) a fost aleasă președinta Curții Constituționale cu sprijinul acestor judecători care astăzi fac poziție diferită. Boicotează, probabil.
Cred că trebuie să înțelegem și politicienii mai mult decât alții, pentru că rolul lor ar fi să explice societății, nu să ceară vendetă publică. Minoritățile trebuie protejate. Faptul că am o minoritate de patru care vrea o dezbatere, acest lucru trebuie protejat, pentru că în final majoritatea va câștiga. Cred că majoritate va avea o poziție care este mult mai nuanțată și care va cere anumite ajustări ale legii acolo unde sunt probleme de neconstituționalitate pe care le-am văzut în raport”, a menționat politologul.
Întrebat despre poziția celor patru judecători care nu este cea oficială a CCR, Pîrvulescu a motivat că judecătorii pot „să facă propuneri în calitate de persoane”.
„Ei pot să facă propuneri în calitate de persoane, dar nu de Curte Constituțională. Fiecare judecător reprezintă Curtea Constituțională cu responsabilitate. CCR doar examinează Constituționalitatea legilor, nu intervine”, a spus profesorul de Științe Politice.
Care este punctul de vedere al celor patru judecători CCR
„Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice:
Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.
La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar.
În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale. Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.
Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare.
Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025.
În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României. Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment.
Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale”, este precizarea publică semnată de judecătorii, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga.
