Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR, consideră justificată cererea făcută de cei patru judecători constituţionali pentru a amâna dezbaterile asupra noului proiect al Guvernului Bolojan ce vizează reforma pensiilor magistraţilor. Motivul: solicitarea acestora este bazată pe regulamentul de funcţionare a Curţii Contituționale.
„Orice proiect de lege trebuie să fie însoţit de o notă de fundamentare şi în nota de fundamentare se scrie de ce trebuie făcută acea lege, cui foloseşte, la ce ajută, ce vor să reglementeze ea. Sunt nişte rubrici obligatorii de completat acolo, una dintre ele este impactul asupra bugetului, asupra populaţiei, asupra ţării. În nota aceasta de fundamentare ei nu au primit povestea cu impactul. Şi asta au cerut să le dea - nota de impact. (...)
Cererea lor de amânare este la fel de justificată, pentru că în legea de organizare a Curţii scrie că, dacă trei judecători cer amânarea dezbaterilor asupra unui proiect de lege, preşedintele este obligat să ia act şi să dea termen. Fie că nu au reuşit să studieze pentru că au prea puţin timp la dispoziţie, fie că mai au nevoie de informaţie, fie că au de cerut o notă de fundamentare de undeva”, a explicat Augustin Zegrean, potrivit Agerpres.
Augustin Zegrean, despre judecătorii CCR care au lipsit de la ședințe: Este eventual o abatere disciplinară
Întrebat dacă riscă vreo sancțiune judecătorii care au absentat de la şedinţele CCR, Zegrean a afirmat: „Li se poate întâmpla, dar nu aşa dintr-odată, gata, îi dăm afară. Este eventual o abatere disciplinară care trebuie constatată de preşedintele Curţii şi este o procedură strict reglementată în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale”.
A treia amânare la CCR în cazul reformei pensiilor magistraților
Curtea Constituţională a României a anunţat, luni, că va continua pe 16 ianuarie, începând cu ora 10:00, deliberările în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.
- Aceasta este a treia oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz.
Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au părăsit, duminică, şedinţa în timpul dezbaterilor şi nu au mai revenit, iar luni nu s-au mai prezentat deloc.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate, notează sursa citată.
CCR a declarat neconstituțional primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor
Proiectul referitor la pensiile speciale a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au cerut ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în vreme ce premierul Ilie Bolojan a reiterat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
La 20 octombrie, primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR, în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătorii constituționali au motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, cu toate că acesta este doar unul consultativ.
ÎCCJ consideră că legea încalcă independenţa Justiţiei
La începutul lunii decembrie, judecătorii ÎCCJ au decis, cu unanimitate de voturi, să sesizeze din nou Curtea Constituţională în legătură cu acest proiect.
Potrivit Instanţei supreme, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa Justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu). În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
