Goana după „dieta perfectă”. Ce este dieta tradițională românescă și ce ar trebui să mănânce românii

De Euronews  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

În ultimele decenii s-a dezvoltat o adevărată cultură a dietelor. Scheme de slăbit, rețete mai mult sau mai puțin ciudate, shake-uri miraculoase, medicamente de slăbit și suplimente-minune. Toate promit să topească rapid kilogramele în plus, să ne facă o fabuloasă detoxifiere și să ne servească fericirea la tavă. Am auzit cu toții de dieta cu supă de varză, de dieta balerinelor sau de dieta disociată. Și mulți vor spune, cu mâna pe inimă, că la ei acestea au funcționat, deși vor recunoaște că pe urmă s-au îngrășat la loc. Întrebarea firească este, așadar, dacă există cumva o „dietă perfectă”?

Dr. Doru Negru, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, a abordat aecst subiect la Euronews România.

Dr. Doru Negru: „Dietă perfectă? Dieta perfectă e cea pe care o mănânci și pe care o ai la îndemână. Povestea cu dietele nemaipomenite e o poveste drăguță și ține de foarte multe mode. Hai să ne gândim puțin. În anii 60’ se spunea să nu cumva să mănânci unt că e scleroză curată, că ai ateroscleroză, infarct, hipertensiune și ce rău e. Acum se spune că untul e bun, dar nu cumva să mănânci margarină! Dar în anii 60’ se spunea mănâncă margarină că e sănătate curată, că e vegetală.

În anii 60’ se spunea nu cumva să mănânci carne de porc, că e ateroscleroză, grasime, rău. Acum se spune carnea de porc e carnea albă. În anii 60’ se spunea: nu mai mult de două ouă pe săptămână, colesterol, jale mare. Acum oul e cel mai complex aliment e minunat, să nu-ți lipsească. Pe cine să cred?”.

Topul dietelor

Pe de altă parte, sunt și diete validate științic, cu studii clinice serioase în spate, precum cele din Topul Best Diets Overall. Numai că niciuna dintre acestea nu te va face să scapi, peste noapte, de zeci de kilograme. În fapt, ele sunt un stil de viață sănătos, care presupune atenta combinare a alimentelor de origine vegetală și animală.

Practic, cele cinci cele mai bune diete din acest top (Dieta Mediteraneană, Dieta DASH, Dieta Flexitariană, Dieta MIND și Dieta Mayo) sunt variațiuni pe tema dată.

Dieta mediteraneană înseamnă legume combinate cu carne albă, fructe, semințe și ulei de măsline, iar DASH și MAYO sunt variante ale ei. Dieta MIND presupune mai multe verdețuri, iar cea flexitariană înseamnă, de fapt, combinația a două cuvinte: flexibil și vegetarian. E flexibilă pentru că admite, ocazional, și consumul de carne și produse lactate. Iar printre vedetele care au adotat dieta flexitariană se numără Serena Williams sau Tom Brady, Jennifer Lawrence sau Gigi Hadid.

Dar care dintre aceste diete e cea mai bună pentru noi, românii? Pentru că noi n-am putea mânca precum eschimoșii, și nici ei ca noi.

Dr. Doru Negru: „Din câte știu eu, eschimoșii nu mănâncă dieta mediteraneană! Ba să le dai eschimoșilor dietă mediteraneană, or să moară. Ei mănâncă numai grăsime saturată, grăsime de focă, grăsime de balenă, pentru că tremură 24 de ore pe zi. Cea mai bună dietă este dieta tradițională. Ce înseamnă dietă tradițională? Societatea, în viețuirea îndelungată într-o anumită zonă a constatat că pentru un anumit timp de oameni, trăitori în zona respectivă, cu o anumită activitate, dacă faci într-un fel de bine, dacă faci într-alt fel e rău. Iar lucrurile bune s-au transmis.”

Dieta tradițională românească

Ce înseamnă, mai exact, dieta tradițională românească? Ce mâncăm din multitudinea de rețete pe care le știm de la bunica?

Dr. Doru Negru: „Ce mănâncă clasic, tradițional, românul? Mănâncă o ciorbă! Înmulțește o bucățică de carne cu multe bălării, poate chiar și fără carne, și face o ciorbă. Felul doi, înmulțuește o bucățică de carne cu câteva leguminoase, și face o tocană, la care adaugă o mămăligă sau o bucățică de pâine, și se duce la lucru și muncește. Asta e dieta, pentru asta am fost făcuți!

Din câte știu eu, mama mare nu mânca nici kiwi, nici avocado, nici semințe de chia, nici alte prostioare. Vrem să fim snobi, vrem să fim snobi, vrem să căutăm că nu știu ce poveste face chestii nemaipomenite, putem. Știi cum e povestea, statistica ne arată că uite asta e cea mai bună, doamnă dragă, statistica e ca oiștea! O întorci 180 de grade oriunde încotro vrei! Dar nu poți să sari peste ea.

Dar asta este. Ce vreau să obțin? Ulei de măsline? E foarte bun, dar din câte știu eu mama mare mânca ulei de nucă, pentru că avea nuci în casă. Și a trăit până la 90 de ani. E adevărat că eu spuneam, hai să scoatem mașina din șură și să mergem să luăm nu știu ce Dumnezeu. A, nu, maică, stai așa că vin mintenaș înapoi! Uite, e aici icișa peste deal. Icișa peste deal era la 8 kilometri. Se ducea 8 kilometri și se întorcea. Cum să scoți mașina?!”

Mâncăm mai mult decât consumă corpul nostru

Problema este, așadar, că mâncăm mai mult decât consumă corpul nostru și ne îngrășăm pentru că ne intoxicăm, la propriu, cu mâncare.

Dr. Doru Negru: „Cam asta e povestea. Boala noastră, a noastră, cu mine în frunte, sub varii forme de manifestare, se cheamă intoxicație cronică voluntară, cu mâncare, la un sedentar. Cam aici e povestea noastră. Elefantul, hipopotamul, sunt niște animale grase. De ce? Că mănâncă numai iarbă! Întrebarea nu e ce mănâncă, întrebarea e cât mănâncă!

Mănânci cât alergi? Mănânci mai mult decât alergi, te îngrași! Mănânci mai puțin decât alergi, scazi în greutate! Nu există nicio dietă nemaipomenită în care, vorba ardeleanului, să fii și cu mațul bârnă și cu sufletul în rai! Și cu slana în pod! Nu se poate! Deci, păcatul nostru mare este în primul rând că nu alergăm suficient și în al doilea rând, că mâncăm prea mult! Mult sau puțin, iarăși sunt niște noțiuni relative. Ce e mult pentru mine, poate fi puțin pentru altul sau invers. Toți mă întreabă ce? Întrebarea nu e ce! E cât! Dacă nu alergăm, de ce mâncăm? Ni s-a băgat în cap tâmpenia cu papă tot să te faci mare! Copilul cuminte papă tot. Și din cauza asta, nu toată lumea e ca noi, și din cauza asta avem o explozie, o epidemie de obezitate, ori asta e pagubă majoră pentru sistemul de sănătate”.

Un lanț vicios

Lanțul vicios merge mai departe decât atât.  După ce am pierdut controlul și ne-am îngrășat, ne gândim ce tertipuri putem găsi ca să scăpăm de kilogramele în plus. Mulți apelează, spre exemplu, la medicamentele de slăbit. O mare prostie, spune reputatul medic nutriționist.

Anormală este sațietatea

Dr. Doru Negru: „Dar ce, s-a îngrășat vreunul dintre noi pentru că nu a luat medicamente?! Nu! Ne-am îngrășat pentru că am mâncat mai mult decât alergăm, în condițiile în care nu alergăm deloc! Dacă nu alergăm, de ce mâncăm? Noi suntem făcuți, așa ne-a făcut mama natură, să alergăm mult și să mâncăm puțin și prost! Pentru asta suntem adaptați de nu ne vine a crede. Ce frumos a făcut organismul ăsta, ce minuni a știut să facă mama natură ca să putem să mâncăm puțin și să alergăm mult. Și noi intrăm precum elefantul în magazinul de porțelanuri, și ne mirăm că stricăm un echilibru atât de frumos făcut. De ce? Pentru că ne place să mâncăm? Nu vrem să înțelegem, de la nivel de sus în jos, da, nu vrem să înțelegem că mâncareea, băutura, drogurile, țigările, sunt la fel, la fel, la fel de toxice! Când mănânci mai mult decât îți trebuie ca să nu mori de foame, mănânci prea mult! În lumea animală din care noi facem parte, foamea e normală, anormală e sațietatea. Iar noi trăim în anormalitate de când ne-am născut!

Mâncarea, prin ea însăși, indiferent ce, e toxică dacă mănânci mai mult decât îți trebuie. Noi oamenii, în prostia ce amare, am întors mașina lumii cu fundul în sus: nu mai mâncăm ca să trăim, am început să trăim ca să mâncăm. Am schimbat mijlocul într-un scop. Mâncarea e un mijloc de a supraviețui, nu e un scop!”

Frigiderul inteligent

Soluția este, așadar, pe cât de simplă, pe atât de greu de pus în practică. Pentru că presupune să ne autoeducăm să nu mai cumpărăm mâncare cu nemiluita, ci doar atâta câtă avem nevoie să consumăm. Culmea este că sunt nenumărate tertipuri care ne-ar putea ajuta să facem asta. Spre exemplu, există aplicații pentru telefon, care ar putea să ne ajute să controlăm ce și cât mâncăm, dar și să ne facă liste cu ingredientele de care avem nevoie. Una dintre ele, numită Dahna, o aplicație 100% românească, este concepută de medici cardiologi și nutriționiști de așa manieră încât să-ți ofere sute de meniuri zilnice. Le alege personalizat pentru tine, în funcție de ce greutate ai raportat la înălțime, de câtă mișcare faci și de ce valori are colesterolul tău.

Iar tehnologia modernă ne poate ajuta chiar mai mult decât atât. Spre exemplu, cercetătorii de la Facultatea de Automatică din Universitatea Politehnica din București au creat un frigider inteligent. Acesta este dotat cu camere video în interior, dirijate de un soft, iar pe o tabletă atașată pe exteriorul ușii, poți vedea exact ce ai în frigider. Mai mult, aplicația fiind legată la internet, te poate ajuta să găsești rețete pe care le poți compune cu alimentele pe care le ai în frigider și-ți poate spune și ce ingrediente îți lipsesc. Frigiderul inteligent este dotat și cu senzori de greutate, utili dacă vrei să vezi ce cantitate mai ai din respectivele produse. Aplicația cercetătorilor de la UPB este deocamdată în fază de prototip, dar nu va mai dura mult până când ea va fi dezvoltată. În final, indiferent de ce tertip ai folosi, important este să-ți schimbi stilul de viață dacă vrei să trăiești bine și să fii sănătos.

Distribuie

Taguri