Românii plătesc, în medie, de două ori mai mult pentru energie electrică decât companiile din Statele Unite sau China. În timp ce acolo costul mediu este de aproximativ 0,5 lei pe kWh, în România acesta ajunge la 1 leu pe kWh.
Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, statul are în derulare o strategie prin care prețul la electricitate ar urma să fie redus de la 1,55 lei/kWh la un nivel cât mai apropiat de 1 leu/kWh.
Ce conține o factură pentru energie electrică
În România, pe lângă prețul propriu-zis al energiei, factura finală a consumatorilor casnici este compusă din mai multe componente reglementate și taxe. Potrivit platformei despre-energie.ro, structura unei facturi tipice este următoarea:
- 52% reprezintă prețul energiei,
- 27% sunt tarife reglementate (transport, distribuție și servicii de sistem),
- 21% sunt taxe – inclusiv TVA, acciză, contribuția pentru cogenerare și certificatele verzi.
O simulare realizată de Euronews arată că, pentru o factură totală de 200 de lei, împărțirea costurilor este următoarea:
- 104 lei – prețul efectiv al energiei,
- 54 lei – tarifele reglementate,
- 42 lei – taxe și contribuții.
Cu alte cuvinte, doar jumătate din ceea ce plătesc românii reprezintă energia consumată propriu-zis, restul fiind costuri impuse de rețelele de transport și distribuție, precum și de sistemul fiscal și de susținere a energiei verzi.
Soluții pentru scăderea facturilor la energie electrică
Despre prețurile facturilor pentru energie electrică a vorbit și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a cerut statelor membre să reducă taxele pentru energie.
„În timp ce costurile energiei scad, taxele pe energie încep din nou să crească. Sau iată alte două cifre: dacă privim facturile la energie, în medie, pentru industria noastră din Uniunea Europeană, 34% din acele facturi reprezintă taxe. Iar dacă ne uităm la facturile la energie ale gospodăriilor, în medie, în Uniunea Europeană, 42% din acele facturi sunt taxe. Așadar, haideți să lucrăm împreună pentru a reduce aceste taxe și pentru a permite companiilor și gospodăriilor să treacă la folosirea electricității produse pe plan intern, mai degrabă decât combustibili importați.”, a spus Ursula von der Leyen.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că pentru România „există o strategie prin care se urmărește reducerea prețului de la 1,55 lei la aproximativ 1 leu pe kWh.”
„În prezent, țările din Europa Centrală și de Est sunt dezavantajate în cadrul pieței comune a energiei, deoarece în ultimii zece ani nu s-au făcut investiții semnificative în interconectare. Astfel, România și cetățenii săi plătesc, raportat la puterea de cumpărare și la venituri, cea mai scumpă energie din întreaga Uniune Europeană.”, a mai spus ministrul.
Soluțiile sunt scăderea costurlor de producție și noi capacități de producție pentru a acoperi deficitul care se asigură din importuri. Până în 2030 ar trebui să avem 3,4 GW de capacitate eoliană nouă, în principal în Dobrogea și Moldova, ceea ce va dubla capacitatea în eolian, și peste 10 GW de energie solară instalată, cu aproximativ 6,5 GW provenind din proiecte la scară industrială și aproximativ 3,5 GW de la prosumatori. Până în 2030 ar trebui ca 70% din consumul de energie electrică să fie acoperit de surse cu emisii reduse - solară, eoliană, hidroelectrică, nucleară.
În același timp, România a evitat inchiderea a trei termocentrale în această iarnă, asumată anterior prin planul de decarbonare din PNRR, ceea ce va evita o penurie energetică și un posibil blackout în această iarnă, precum și concedierea a 4500 de oameni. Acestea vor fi menținute cel puțin până în 2019.
