Zeci de orașe, unele dintre ele unde nu s-a tras niciun foc de armă, beneficiază în prezent de calitatea cu rol determinant la revoluția din decembrie 1989.
La mai bine de trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989, statul român încă le plătește indemnizații de revoluționar foștilor angajați care au făcut parte din aparatul represiv al regimului comunist.
Astăzi au fost comemorați militarii uciși la Aeroportul Otopeni pe 23 decembrie 1989. Ei fuseseră trimiși să apere aeroportul, însă au devenit victime ale confuziei structurilor militare. Totul, pe fondul psihozei teroriștilor din acele zile.
Sute de lucrări de artă au fost ținta gloanțelor sau a incendierii cu napalm. La peste trei decenii de la evenimente, nici măcar Rechizitoriul Revoluției române nu a stabilit cu exactitate cine au fost cei care au distrus, în mod deliberat, capodopere din patrimoniul național.
Au trecut 34 de ani de la momentul în care, la Timișoara, începea Revoluția Română. Daniel Zăgănescu este cel care a strigat primul "Jos, Ceaușescu!" pe 16 decembrie 1989. Se afla alături de timișorenii adunați în semn de solidaritate cu pastorul Laszlo Tokes.
România a fost singura țară din Europa de Est în care, în 1989, trecerea de la regimul comunist la democrație s-a făcut cu vărsare de sânge. Justificarea: așa-zisa prezență a teroriștilor care ar fi luptat pentru menținerea regimului la putere, timp în care peste o mie de oameni au fost uciși.
Anul 1989 a fost sfârșitul regimurilor comuniste din ţările din Europa Centrală şi de Est. România a fost unicul stat fost comunist în care trecerea la democraţie s-a făcut prin violenţă, prin ample proteste şi lupte de stradă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi.
Peste 1.100 de oameni au fost uciși în zilele Revoluției Române din 1989, majoritatea lor după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu. Printre victime s-au aflat și corespondenți ai unor instituții de presă din străinătate.
La 33 de ani de la Revoluție, societatea civilă încă așteaptă soluționarea Dosarului Revoluției, această cauză istorică de care se leagă începutul democrației în România.
În urma analizării probelor din dosarul Revoluției, procurorii Parchetului General au concluzionat că nu sunt probe relevante care să dovedească existența teroriștilor în decembrie 1989.
