Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 169), Vodafone (canalul 410).

Trei din zece români preferă să-şi țină banii „la saltea''. Care au fost veniturile medii în 2021

De Bianca Chirilă  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2021, în termeni nominali, 5.683 de lei pe gospodărie şi 2.243 de lei pe persoană, în creştere cu 8,9%, respectiv, cu 10,5% faţă de anul 2020, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în anul 2021, în medie, de 4.876 lei lunar pe gospodărie (1.925 lei pe persoană) şi au reprezentat 85,8% din veniturile totale, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de anul 2020.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 5.313 lei lunar pe gospodărie

Conform INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 5.313 lei lunar pe gospodărie (2.097 lei pe persoană) în creştere cu 9,8% faţă de anul 2020, iar veniturile în natură de 370 lei lunar pe gospodărie (146 lei pe persoană), în scădere cu 1,7% faţă de anul 2020.

INS menţionează că salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă anul 2020 cu 0,8 puncte procentuale).

Instituţia precizează că la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19,1% în anul 2021, respectiv, 19% în anul 2020), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8% atât în anul 2021, cât şi în anul 2020), veniturile din agricultură (1,6% în anul 2021, respectiv, 1,7% în anul 2020), precum şi veniturile în natură (6,5% în anul 2021, respectiv, 7,2% în anul 2020), în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,4% în anul 2021, respectiv, 6,1% în anul 2020).

Datele INS mai arată că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Care au fost principalele destinații ale cheltuielilor

În ceea ce priveşte cheltuielile totale, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Potrivit INS, cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4% în anul 2021, respectiv, 0,5% în anul 2020).

Instituţia menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Astfel, conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP) în anul 2021, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut din consumul gospodăriilor, în medie, 33,4% (34,6%, în anul 2020).

Trei din zece români preferă să-şi păstreze economiile „la saltea''

Trei din zece români (28%) continuă să-şi păstreze economiile „la saltea", în condiţiile în care o treime dintre ei nu reuşeşte să economisească, iar o altă treime crede că va economisi mai puţin decât până acum, arată rezultatele unui studiu despre evoluţia atitudinilor românilor faţă de economisire şi investiţii.

Conform datelor Reveal Marketing Research, publicate marţi, doi din trei români întâmpină dificultăţi în a pune bani de-o parte pentru zile negre, dar dacă ar reuşi acest lucru ar alege să ţină banii în casă, în timp ce jumătate intenţionează să limiteze din ce în ce mai mult utilizarea banilor cash în viaţa de zi cu zi.

În prezent, o treime dintre români nu reuşeşte să economisească bani, cu precădere persoanele între 45 şi 55 de ani (41%) şi cele cu venituri mici (38%). De asemenea, o altă treime dintre respondenţi consideră că vor economisi mai puţin decât până în prezent, fiind puşi în situaţia de acorda o atenţie sporită planificării bugetelor lunare pentru a reuşi să pună bani de-o parte. Această perspectivă este întâlnită în mai mare măsură în cazul persoanelor cu venituri medii (36%), notează sursa citată.

Potrivit cercetării, în 2022, tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani au devenit mai responsabili faţă de gestionarea finanţelor personale, în cazul acestora fiind înregistrată cea mai mare pondere a celor care cred că vor economisi mai mult pe viitor (14%), faţă de totalul eşantionului (8%).

Totuşi, în situaţia în care ar reuşi să pună bani de-o parte, jumătate dintre români ar prefera să utilizeze soluţiile de economisire oferite de bancă (depozit sau cont de economii). În cazul persoanelor cu vârste între 18 şi 35 ani şi a celor de peste 55 de ani, procentul celor care preferă această strategie de economisire este semnificativ mai mare, înregistrând scoruri de 54%, respectiv 59%.

„Dacă pentru persoanele de peste 55 ani, proporţia celor care preferă să economisească păstrându-şi banii la bancă rămâne similară cu cea de anul trecut, în cazul tinerilor de până în 35 ani percepţia s-a modificat semnificativ. În 2022 se evidenţiază o creştere de 21 de procente (de la 33% la 54%) în ceea ce priveşte preferinţa tinerilor de a opta pentru depunerea economiilor într-un cont bancar"
, se menţionează în studiul Reveal Marketing Research.

Totodată, investirea economiilor în vederea protejării şi/sau a multiplicării banilor devine o perspectivă din ce în ce mai atractivă pentru românii cu venituri mari. Astfel, nivelul de interes faţă de investiţiile la bursă creşte semnificativ în 2022, în comparaţie cu 2021, iar dacă în anul precedent doar 4% dintre români erau interesaţi să investească la bursă prin intermediul unui broker, în prezent ponderea celor interesaţi a ajuns la 11%.

Acest tip de comportament financiar este întâlnit în măsură semnificativ mai mare în cazul persoanelor cu venituri mari, 25% dintre aceştia declarând că ar prefera investirea economiilor în detrimentul economisirii banilor.

În plus, ponderea celor care declară că vor utiliza mai puţini bani cash pe viitor este mai mare în cazul persoanelor de peste 45 de ani (55%), a celor cu venituri medii (57%) şi în cazul celor cu venituri mari (66%).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 20 - 26 aprilie 2022 pe un eşantion de 1.005 persoane cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban, utilizatori de Internet. Eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. 

Distribuie

Taguri