Treizeci și șase de state, în principal europene, au decis să se alăture unui tribunal special destinat urmăririi penale a liderului rus Vladimir Putin pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Tribunalul va avea sediul la Haga, în Țările de Jos, și este considerat de autoritățile de la Kiev un moment istoric în încercarea de a trage Rusia la răspundere pentru invazia începută în februarie 2022, scrie Euronews.
Ucraina: „Este punctul fără întoarcere”
Decizia a fost oficializată vineri, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai Consiliul Europei, organizația care a coordonat inițiativa în contextul limitelor juridice ale Curtea Penală Internațională (ICC).
Miniștrii au aprobat rezoluția care stabilește structura și atribuțiile tribunalului, precum și ale comitetului de conducere ce va supraveghea activitatea acestuia.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a descris momentul drept „punctul fără întoarcere” în căutarea justiției.
„Tribunalul Special devine o realitate juridică. Foarte puțini credeau că această zi va veni. Dar a venit”, a scris Sybiha pe rețelele sociale.
Oficialul ucrainean a comparat inițiativa cu procesele de la Nürnberg.
„Putin și-a dorit întotdeauna să intre în istorie. Iar acest tribunal îl va ajuta să facă asta. Va intra în istorie. Ca infractor”, a adăugat el.
România, printre statele semnatare
Rezoluția a fost semnată de Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit.
Australia și Costa Rica au fost singurele state din afara Europei care s-au alăturat până acum inițiativei.
Uniunea Europeană a sprijinit proiectul, chiar dacă Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia nu au semnat rezoluția.
Lista rămâne deschisă pentru alte state care vor dori să participe.
Cum va funcționa tribunalul
Comitetul de conducere al tribunalului va aproba bugetul anual, va adopta regulamentele interne și va numi judecătorii și procurorii implicați în proceduri.
Statele participante s-au angajat să respecte independența actului de justiție.
Alain Berset le-a cerut statelor participante să finalizeze rapid procedurile legislative și să asigure finanțarea necesară pentru ca tribunalul să își înceapă activitatea cât mai repede.
Uniunea Europeană a promis deja 10 milioane de euro pentru proiect.
Îngrijorări privind poziția SUA și finanțarea tribunalului
Absența unei implicări clare din partea administrației Donald Trump a ridicat însă semne de întrebare privind finanțarea pe termen lung a tribunalului.
În plus, încercările lui Trump de a negocia un acord de pace între Ucraina și Rusia au provocat îngrijorări privind obiectivele reale ale inițiativei. Un proiect de document discutat anul trecut includea inclusiv ideea unei amnistii generale pentru crime de război.
„Se apropie momentul în care Rusia va răspunde pentru agresiunea sa. Drumul din fața noastră este cel al justiției, iar justiția trebuie să prevaleze”, a declarat Alain Berset.
De ce este necesar un tribunal special
Inițiativa a apărut deoarece Curtea Penală Internațională are competențe limitate în cazul crimei de agresiune.
Rusia nu este semnatară a Statutului de la Roma și poate bloca orice tentativă de extindere a competențelor ICC prin dreptul de veto din Consiliul de Securitate al ONU.
Spre deosebire de crimele de război, genocid sau crimele împotriva umanității, crima de agresiune este considerată o „crimă a liderilor”, care îi vizează direct pe cei aflați la conducerea statului agresor.
Cine poate fi anchetat
Anchetele vizează așa-numita „troică” a conducerii ruse: președintele, premierul și ministrul de Externe, precum și comandanți militari de rang înalt implicați în coordonarea războiului.
Principalul vizat este Vladimir Putin, considerat de Ucraina și aliații săi arhitectul invaziei și principalul promotor al justificărilor Kremlinului pentru război.
Totuși, liderul rus nu poate fi judecat imediat.
Putin și Lavrov beneficiază de imunitate cât timp sunt în funcție
Membrii „troicii” beneficiază de imunitate împotriva proceselor desfășurate în lipsă atât timp cât ocupă funcțiile oficiale.
Asta înseamnă că procurorii pot formula acuzații oficiale împotriva lui Putin și a ministrului rus de Externe, Sergey Lavrov, însă procedurile vor fi suspendate până la plecarea acestora din funcții.
În schimb, alți oficiali ruși pot fi judecați chiar și în lipsă, inclusiv: Valery Gerasimov; Sergey Kobylash și Sergei Shoigu.
Tribunalul ar putea investiga și oficiali de rang înalt din Belarus și Coreea de Nord, state care au sprijinit direct războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Pedepse severe și confiscarea averilor
Tribunalul va putea impune pedepse severe celor condamnați, inclusiv închisoare pe viață, confiscarea proprietăților personale și amenzi financiare.
Fondurile rezultate ar urma să fie direcționate către mecanismele internaționale de compensare a victimelor războiului din Ucraina.
Tribunalul va funcționa împreună cu Registrul Daunelor, care colectează cererile victimelor agresiunii ruse, și cu Comisia Internațională pentru Despăgubiri, instituția care va analiza aceste solicitări și va decide compensațiile.
