Theodor Aman s-a născut în anul 1831, la Câmpulung Muscel. A fost este un artist polivalent – pictor, gravor, sculptor, organizator și pedagog – considerat de critici „primul artist român modern”. S-a format sub îndrumarea lui Constantin Lecca și apoi a studiat la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase din Paris. Întors în țară, a contribuit decisiv la întemeierea primei Școli de Belle-Arte din București, în anul 1864.
Deși a fost orfan de tată de la vârsta de trei ani, Thodor Aman a primit o educație aleasă. Cânta la violoncel și găzduia serate chiar în atelierul său, inclusiv în prezența Reginei Elisabeta. Casa-atelier a artistului a fost prima de acest gen din România, fiind integral proiectată de artist.
Aman a fost printre primii pictori români care au introdus în compoziții semne ale lumii cintemporane: obiecte cotidiene, trimiteri la lectură și presă sau chiar fotografii.
O astfel de lucrare, „Natură statică cu căpșuni”, va fi parte a unei licitații de artă din luna martie, de la Palatul Cesianu-Racoviță din București. Lucrarea se înscrie în seria naturilor statice cu fructe pe care Aman le-a abordat constant, mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Horia Iova, Art Advisor Palatul Cesianu-Racoviță: „Lucrarea „Natură statică cu căpșuni”, ca mare parte din naturile statice, în general, și ca mare parte dintre naturile statice ale lui Theodor Aman, în special, cuprinde și câteva mesaje care pot fi citite ca un fel de „Carpe Diem”, în sensul în care avem în fundal ziarul L’Indépendance Roumaine, care se ocupa deopotrivă de politică, dar și de mondenități, am putea spune chiar de frivolități uneori, iar în prim-plan avem niște căpșuni, care ne trimit la ideea de plăcere a gustului, de bucurie sinceră, imediată, neintermediată. Vorbim cumva despre importanța unui moment trăit cu grație în raport cu celelalte lucruri ale societății care par să treacă într-un plan secundar. Un alt detaliu important al imaginii este prezența fotografiei, un element de noutate, mai ales dacă vorbim de spațiul românesc. Aman are o preocupare pentru fotografie și ne-o arată și în această imagine.
Theodor Aman are o predilecție pentru subiectul florilor, pentru fructe, pe care le-a redat cu atenție, cu bogăție de culoare. Naturile sale statice au inclus adesea obiecte de sticlă, obiecte de porțelan, statuete, sticluțe de parfum care au transmis pe de o parte măiestria pictorului, iar pe de altă parte, diverse mesaje.
Horia Iova, Art Advisor Palatul Cesianu-Racoviță: „Farmecul acestor obiecte este și acela că pot fi identificate în mai multe lucrări, deci putem regăsi aceeași sticluță de parfum lângă aceeași vază, în mai multe lucrări, iar câteva obiecte pot fi regăsite astăzi în Muzeul Theodor Aman. În acest sens, putem considera că atelierul funcțional chiar în stilul unei mici și galerii de artă în care operele erau expuse și uneori ajungeau să fie chiar cumpărate sau cel puțin să intre în atenția distinșilor vizitatori ai atelierului. Odată cu deschiderea Școlii de Belle-Arte, Theodor Aman contribuie semnificativ la educația unei întregi generații de pictori români.”
Theodor Aman a fost deosebit de interesat și de tehnica gravurii în acvaforte, dedicând 10 ani perfecționării acestei tehnici. Între subiectele preferate pentru această tehnică au fost țărăncuțe, lăutari, animalele de gospodărie, încercând să ilustreze viața rurală a poporului român de la jumătatea și a doua parte a secolului XIX. Totuși, lucrările de acvaforte au arătat și temele moderne ale epocii, interioarele de salon și felul în care moda vestică începea să intre în spațiul românesc.
La licitația din luna martie de la Palatul Cesianu-Racoviță, colecționarii vor avea ocazia să achiziționeze și gravuri realizate de Theodor Aman prin tehnica acvaforte, pentru care artistul a fost premiat la nivel internațional.
