Anul 2025 a găsit platformele de social media confruntându-se cu legi privind restricțiile de vârstă, conținutul generat de AI și cu o neîncredere tot mai mare din partea utilizatorilor.
Ce a însemnat anul 2025 pentru social media
Fără îndoială, rețelele sociale rămân o forță dominantă în viețile noastre, un mod prin care ne măsurăm succesul, ne conectăm cu alții și ținem pasul cu știrile și trendurile. Ele ne-au remodelat chiar și limbajul, multe dintre cuvintele anului 2025 din dicționare fiind născute pe social media: „rage bait”, „parasocial” sau „AI slop”, ca să dăm doar câteva exemple.
Odată cu ascensiunea inteligenței artificiale, însă, s-a produs și o schimbare majoră în felul în care oamenii folosesc și privesc rețelele sociale. Dezinformarea tot mai răspândită a dus la neîncredere și la un sentiment de deziluzie, reflectate direct în modul de utilizare al platformelor.
Deși Facebook rămâne cea mai populară rețea, aplicațiile bazate pe comunități, precum Reddit și Discord, continuă să crească, pe măsură ce utilizatorii caută spații online mai intime, mai autentice și mai semnificative.
În același timp, autoritățile încearcă să gestioneze tensiunile dintre un internet deschis și siguranța online, ceea ce face ca 2025 să pară un moment de cotitură pentru modul în care vor funcționa în continuare companiile de social media.
De la legi privind verificarea vârstei până la controversele majore din jurul chatbotului AI Grok al lui Elon Musk, iată câteva dintre principalele subiecte care au dominat social media în acest an.
Interdicții pe social media și protejarea minorilor
Pe 10 decembrie, Australia a pus în aplicare o premieră mondială: interzicerea rețelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani. Astfel, copiii nu mai pot avea conturi pe platforme precum Instagram, Snapchat, TikTok, YouTube, X și Facebook, toate riscând amenzi uriașe dacă încalcă legea.
Deși măsura este una extremă, ea reflectă îngrijorările tot mai mari legate de impactul negativ al social media asupra sănătății mintale a tinerilor. Organizația Mondială a Sănătății arată că unul din zece adolescenți a resimțit consecințe negative în urma utilizării rețelelor sociale.
Danemarca a anunțat ulterior că intenționează să adopte măsuri similare, propunând blocarea accesului sub 15 ani, cu excepția cazurilor în care părinții completează o evaluare specială. Alte țări, precum Spania, Grecia și Franța, cer la rândul lor măsuri de protecție similare.
Între timp, în iulie, în Marea Britanie au intrat în vigoare reguli stricte de verificare a vârstei prin Online Safety Act, menite să îi împiedice pe minori să acceseze conținut pentru adulți sau materiale care ar putea încuraja comportamente periculoase.
Eficiența acestor legi rămâne deocamdată neclară, unii experți fiind sceptici, iar adolescenții găsesc deja metode creative de a ocoli regulile – mulți se mută pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp sau cumpără măști tip plasă, cu aspect „adult”, pentru a păcăli recunoașterea facială.
„AI slop”, deepfake-uri și dezinformare
2025 a fost anul în care AI slop a pus stăpânire pe feed-uri. Termenul se referă la imaginile și videoclipurile false create cu ajutorul inteligenței artificiale generative, precum OpenAI Sora, care au inundat rețelele cu absurdități low-effort – de la pui care se transformă în chifle cu scorțișoară, la pisici arestate sau popularele meme-uri de tip „Italian brain rot”.
Deși par inofensive, acestea au îngreunat identificarea conținutului real, creat de oameni adevărați, și au contribuit la răspândirea escrocheriilor și a dezinformării – inclusiv în rândul politicienilor. Președintele SUA, Donald Trump, a fost unul dintre cei mai vizibili promotori, distribuind la un moment dat imagini generate de AI care sugerau că artista Taylor Swift îl susține.
AI a alimentat și explozia deepfake-urilor – clipuri care imită fața, corpul sau vocea unei persoane pentru a răspândi informații false. Un exemplu notoriu a fost un videoclip fabricat pe TikTok, care prezenta o femeie într-o emisiune TV „mărturisind” o fraudă, clip preluat eronat inclusiv de Fox News.
Pentru a combate fenomenul, platforme precum Meta și TikTok au început să eticheteze conținutul generat de AI. Totuși, amploarea fenomenului face ca aplicarea să fie dificilă: un raport din iunie al consiliului intern de supraveghere al Meta a concluzionat că etichetarea este „inconsecventă”.
Chatbotul lui Elon Musk și discursul instigator la ură
Multe platforme mari au integrat asistenți AI pentru crearea de conținut, căutări sau suport pentru clienți. Totuși, chatbotul Grok, creat de compania xAI a lui Elon Musk, a generat cele mai multe controverse.
În iulie, Grok a ajuns în centrul atenției după ce a lăudat pe Adolf Hitler și a acuzat un cont cu nume evreiesc că ar fi celebrat moartea unor copii albi în urma inundațiilor din Texas. Musk a declarat atunci că AI-ul este „prea dornic să mulțumească și să fie manipulat”, dar problema „este în curs de rezolvare”.
Cu toate acestea, Grok a continuat să ofere răspunsuri îngrijorătoare, inclusiv teorii conspiraționiste antisemite și sfaturi despre cum să urmărești oameni.
Reglementări mai dure și responsabilitate algoritmică
Reglementarea spațiului online s-a intensificat în 2025. Online Safety Act din Marea Britanie a intrat în vigoare, cerând mai multă transparență și responsabilitate din partea platformelor.
Și Digital Services Act al UE a impus prima amendă majoră: 120 de milioane de euro pentru platforma X a lui Elon Musk, din cauza politicilor de publicitate și a bifelor albastre, considerate neconforme cu legislația europeană.
TikTok a fost, la rândul său, amendat cu 530 de milioane de euro în luna mai de autoritatea irlandeză pentru protecția datelor, pentru nerespectarea regulilor privind transferul datelor utilizatorilor UE în China.
Cantitatea uriașă de date - și putere - deținută de platformele sociale, alături de temerile privind impactul lor negativ, fac ca presiunea legislativă să crească și mai mult în 2026.
Preluare Euronews.com
