Mulți părinți sunt îngrijorați de efectele negative ale rețelelor sociale și ale timpului excesiv petrecut în fața ecranelor, însă poate fi dificil să stabilească limite care să sprijine sănătatea și bunăstarea copiilor lor, scrie Euronews.com.
Factorii de decizie și experții în sănătate cer de mult timp introducerea de avertismente și limite de vârstă pentru platformele de social media, precum și interzicerea telefoanelor mobile în școli, pe fondul preocupărilor legate de impactul negativ al timpului excesiv petrecut online asupra sănătății mintale a tinerilor.
Cercetările arată că utilizarea „problematică” a rețelelor sociale este în creștere în rândul adolescenților europeni, iar un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din acest an evidențiază influența lumii digitale asupra tinerilor ca un factor cheie al izolării și singurătății la nivel global.
Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor a fost asociat cu reducerea activității fizice, tulburări de somn, anxietate, depresie, stres și izolare socială.
Dr. Janna-Lina Kerth, pediatru la Spitalul Universitar din Düsseldorf, avertizează că copiii pot intra într-un „cerc vicios”, în care timpul prea mare petrecut online îi determină să petreacă și mai mult timp pe ecrane.
Factorii de decizie analizează acum modalități de a întrerupe acest cerc. În septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ia în considerare implementarea restricțiilor pentru rețelele sociale dedicate copiilor în Uniunea Europeană.
Unele țări caută soluții dincolo de simple interdicții, pentru a-i motiva pe copii să își limiteze singuri timpul petrecut pe telefoane. Suedia, de exemplu, a introdus recent un „card pentru activități de timp liber” care acoperă parțial costul activităților organizate, precum cluburi de sport sau cursuri de limbi străine, pentru tinerii între 8 și 16 ani.
„Mai mulți copii ar trebui să simtă că au timp liber semnificativ, ceea ce va contribui la o sănătate mai bună, atât fizică, cât și mentală. Acesta este obiectivul principal”, a declarat Madeleine Larsson, manager de proiect la Agenția de Sănătate Publică din Suedia, pentru Euronews Health.
Cu toate acestea, responsabilitatea principală rămâne în continuare a părinților, iar Dr. Kerth oferă câteva sfaturi pentru reducerea timpului petrecut în fața ecranelor:
Practicați ceea ce predicați
Părinții ar trebui să fie intenționați în privința propriului timp petrecut online, de exemplu, evitând să trimită emailuri după cină. Stabilirea unor obiective comune pentru întreaga familie, în loc de simple restricții pentru copii, poate crește angajamentul acestora.
Mențineți un dialog deschis
Interdicțiile totale asupra rețelelor sociale, telefoanelor sau jocurilor video pot avea efectul contrar, făcând aceste lucruri mai atractive. Este important să discutați cu copiii despre motivul pentru care anumite lucruri sunt interesante și despre consecințele utilizării excesive. Dr. Kerth recomandă începerea acestor discuții încă de la vârsta de patru ani.
Nu tot timpul petrecut pe ecran este dăunător
OMS recomandă ca cei sub cinci ani să petreacă maximum o oră pe zi pe ecrane. Alte ghiduri, precum cele din Germania și Franța, recomandă ca copiii mici să rămână fără ecrane până la vârsta de trei ani. Pentru copii mai mari și adolescenți, recomandările variază, dar consensul general este că mai puțin timp pe ecran este mai bine. Totuși, există diferențe: jocurile interactive și educative sunt mai benefice decât consumul pasiv de ecran.
Găsiți alternative împreună
Întrebați copiii cum ar dori să își petreacă timpul liber lăsat de limitările de ecran. Participarea la sporturi sau alte activități de grup, unde folosirea ecranelor este redusă, poate preveni alienarea socială. „Este ușor să spui ‘citește o carte’ sau ‘ieși afară să te joci’, dar depinde și de ceea ce fac prietenii lor”, explică Dr. Kerth.
Aceste strategii urmăresc nu doar reducerea timpului petrecut pe ecrane, ci și promovarea unui stil de viață echilibrat, sănătos și social activ pentru copii și adolescenți.
