Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Shaorma ar putea deveni mâncare tradițional românească. Antropolog culinar: ”Ce poate fi mai românesc de atât”

Publicat de: Răzvan Mihalașcu

Adriana Sohodoleanu, antropolog culinar, a explicat că shaorma ar putea deveni mâncare cu specific românesc în două-trei generații. Într-un interviu acordat în exclusivitate Euronews România cu ocazia Zilei Naționale, experta a amintit că acest tip de mâncare conține adesea carne de porc, ceea diferă radical de rețeta originală din Turcia, țară din care provine preparatul.

În ediția specială a emisiunii ”Vocile care contează” organizată cu prilejul Zilei Naționale, Adriana Sohodoleanu a făcut lumină dacă sarmalele sunt într-adevăr preparate tradiționale românești.

Sarmalele sunt și românești. Ele sunt balcanice, dar nu doar balcanice. Și în Vietnam se fac sarmale și în Suedia se fac sarmale. Este doar o modalitate de a înmulți carnea și de a o împacheta în ce frunză ai la îndemână. Întâmplător, la noi sunt cele de varză. Sunt și cele e viță de vie”, a declarat antropologul culinar.

Adriana Sohodoleanu a subliniat că ”denigrăm bucătăria românească, uneori fără să vrem, dar de multe ori cu intenție, foarte vehement. Nimic nu e al nostru, nimic nu e românesc și nu e chiar așa”.

”Clasic, în sociologie spunem că tradițional este ceea ce se consumă în mod constant timp de trei generații. Prin urmare, ceea cei a spus tu că shaorma va fi o mâncare românească. Da, în două-trei generații sau mai puțin o să fie o mâncare românească”, a menționat experta.

Antropolog culinar: ”Nu putem să ne asumăm paternitatea pentru ceva. Este de fapt un discurs pornit greșit, pentru că chiar nu contează originea”

Întrebată care sunt ingredientele unei shaorme autohtone, Adriana Sohodoleanu a afirmat că în România acest preparat conține carne de porc, ceea ce nu poate fi vorba în Turcia.

”La mine în cartier, am văzut shaorma de porc și există deja de câțiva ani. Așa că ce poate fi mai românesc de atât, așa cum și sarmalele pe care multă lume spune că le-am luat de la turci nu sunt cu porc. Turcii nu mănâncă porc, la fel și shaorma.

Bucătăria este osmotică, este vie ca și limba. Împrumută și se uită peste umărul gospodinei din casa vecină și vede ce face cineva mai bine și pentru că e invidioasă, încearcă și ea acasă.

Nu putem să ne asumăm paternitatea pentru ceva și este de fapt un discurs pornit greșit, pentru că chiar nu contează originea”, a mai spus ea.

De ce preparatele din carne de porc sunt considerate cu specific românesc

”Mâncarea pe care o avem este foarte românească pentru că se mănâncă de cel puțin trei generații, de mult mai mult timp. Este porc, este sezonul (de iarnă, n.red), se sacrifică.

Iarna este tradițional, dinainte de creștinism, perioada în care se sacrifică animalele pe care gospodarul știe că nu le poate ține până în primăvară. Nu are cu ce să le hrănească.

Normal că în acea perioadă de abundență petrecea, se bucura de tot ceea ce avea.Septembrie este perioada în care să te bucuri de ce ai prin cămară mai bun. Este o mâncare festivă, e o masă bogată”, a mai afirmat antropologul culinar, la Euronews România.

Sunt mămăliga, micii și sarmalele mâncare cu specific românesc?

”Aceste similitudini există și pentru că în condiții geografice și de climă, e normal ca oamenii să inventeze separat, complet independent de alții cam același lucru.

Ce poți să faci dacă ai o cereală și ai descoperit focul? Faci o fiertură și îi spui mămăligă la noi.

Când vine vorba despre România mă feresc să vorbesc despre o bucătărie națională sau despre un preparat național, ceva simbolic. Deci sunt ceva candidați; ar fi sarmalele, micii, mămăliga”, a povestit ea.

Adriana Sohodoleanu: Vorbim despre o bucătărie multiculturală. Ar trebui să ne gândim despre cum am primit cu brațele deschise atât de multe influențe

”Mă gândesc la regiuni, pentru că fiecare are un specific și asta s-a întâmplat foarte mult în 1918 pentru că fiecare a venit cu ceva în sacoșă și a pus pe masă și a ieșit masa mai bogată.

La noi vorbim despre o bucătărie multiculturală și cred că mai degrabă decât să vorbim despre ce e românesc, ar trebui să ne gândim despre cum am primit cu brațele deschise atât de multe influențe.

În Sibiu sunt 11 influențe în bucătăria locului - 11 etnii care și-au lăsat urma pe acolo.

Să ne gândim cât de creativi am fost, că am asimilat lucrurile astea și le-am făcut ale noastre.

Pentru că italienii nu spun că pizza e doar un tip de pâine, de pită pe care se pun lucruri și care se făcea peste tot în lume.

Când vorbim despre paste, nu vor spune că e posibil să fi venit din China. Nici francezii nu au astfel de discursuri împotriva propriei lor gastronomii. Dimpotrivă, ei sunt foarte mândri și asta e ideea”, a concluzionat ea.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE