Muzica nu a fost întotdeauna ceva ce poți asculta oriunde și oricând. În secolul trecut, cei care trăiau în spațiul sovietic și erau pasionați de muzică vestică erau nevoiți să se ascundă de regim și să fie inventivi. Ca să nu dea de bănuit cu discuri de vinil sau casete, unii au început să înregistreze muzică pe radiografii. Așa s-a născut un fenomen numit „Muzica oaselor”, a cărui poveste este prezentată într-o expoziție inedită la Cluj-Napoca.
Viața în Leningradul anilor `50 nu era deloc distractivă. Să asculți rock and roll era o cale sigură către închisoare și orice producție ce nu trecea de aprobarea partidului unic era interzisă.
Așa se asculta „muzica oaselor”. Robert Fuchs, crescut în inima Sankt Petersburgului de azi, a ținut să aducă muzica vestică în spațiul sovietic, dar a trebuit să fie inventiv.
Rudolf Fuchs, colecționar de muzică: „Am vrut să arăt acea muzică prietenilor mei, dar nu exista bandă magnetică, însă am găsit niște radiografii. Am pus o mașină de înregistrare și am făcut legătura cu mașina mea improvizată. Era o înregistrare proastă, dar, totuși, eu eram fericit și toți prietenii mei erau fericiți.”
Radu Hângănuț, jurnalist Euronews: „Am putea crede că aceasta este o simplă radiografie, însă în Uniunea Sovietică era o metodă prin care oamenii înregistrau muzică occidentală interzisă în URSS . În acea perioadă, oamenii au descoperit o modalitate de a imprima muzică pe radiografii provenite din spitale. În acest caz, vorbim despre piesa „Rock Around the Clock” a lui Bill Haley, interzisă în Uniunea Sovietică pe motiv că promovează distracția.”
Cum a devenit „muzica oaselor” un fenomen social
„Muzica oaselor” a devenit rapid un fenomen social. Radiografiile muzicale au rămas parte a culturii underground și i-au atras atenția lui Stephen Coates, muzician și cercetător. Acesta a dedicat ani întregi cercetării acestei forme de distribuire ilegală a muzicii și înregistrărilor pirat din URSS, presate pe radiografii medicale, pentru a evita cenzura sovietică.
Stephen Coates, cercetător: „Rock around the Clock” este o piesă care le spune tinerilor să uite de orice altceva și să petreacă. Așa că uitați de marele vis comunist, uitați de muncă, uitați de partidul comunist. Doar distrați-vă. Iar în Uniunea Sovietică a anilor ’50 și ’60, acesta era mesaj politic. Acesta a fost motivul pentru care a fost interzis.”
Alin Vaida, organizator expoziție: „Sunt în continuare multe țări în care nu există libertatea de exprimare sau libertatea de a asculta pe care noi o avem acuma. Cred că cam ușor vorbim că poate era mai bine mai demult și ajungem din nou să vorbim despre comunism. Am și o oroare să zic cuvântul.”
Până în luna decembrie, alte trei expoziții vor arăta publicului felul în care muzica a fost o formă de rezistență socială, culturală și politică în diferite locuri din lume.
