Companiile din domeniul agroalimentar, inclusiv cele din domeniu HORECA, adică restarurante sau hoteluri aveau obligația să raporteze măsurile pe care le iau împotriva risipei alimentare, pe anul trecut. Termenul limită pentru aceste declarații către Ministerul Agriculturii a fost 31 martie. Cei care nu au reușit să depună actele riscă o amendă de până la 40.000 de lei.
Ce măsuri trebuie să aplice firmele
Operatorii economici sunt obligați să aplice cel puțin două măsuri pentru reducerea risipei alimentare. Printre acestea se numără vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, donarea alimentelor sau utilizarea lor în hrana animalelor. De asemenea, produsele neconsumabile pot fi transformate în compost sau biogaz, iar subprodusele de origine animală trebuie procesate în unități autorizate.
Marius este proprietarul unui restaurant din Capitală. Știe că orice risipă alimentară îl costă. Așa că în fiecare zi face aprovizionarea exact cât îi trebuie.
Marius Tudosie, proprietar de restaurant: „Ne facem în fiecare dimineață aprovizionarea, avem comenzile noastre, ni le ridicăm, comandăm în felul în care undeva, poate pe cină, mai tăiem de pe tablă, om în care, nu știu, poate s-a terminat. Prefer varianta nu mai avem ceva, decât să mă întreb la sfârșit programului ok, și mai am încă 30 de porții de ceva. Ce fac cu el? Eu am salutat legea asta pentru că mi se pare că România e o țară care nu e deloc atentă la resursele pe care le manevrează. Și companiile trebuie ajutate să înțeleagă faptul că diminuarea risipei înseamnă un mare plus pe business. Înseamnă un mare plus pentru toată comunitatea, pentru că orice ingredient risipit, dacă nu e procesat corect, respectiv, uite, versitudine astea să ajungă la un compost, atunci le produc și mai multă poluare. Produc și mai multe costuri, pentru că guess what, noi plătim la metru cub gunoiul.”
Costuri uriașe generate de risipa alimentară
Valoarea alimentelor aruncate la gunoi în România se ridică anual la aproape 4 miliarde de euro. Asta înseamnă undeva la constul a două tronsoane de autostradă.
Mircea Ilie, expert în sustenabilitate: „Mare parte din produsele alimentare vin din import. Asta înseamnă că sunt bani pe care statul român nu îi are și trebuie să se împrum împrumute de pe piețele externe. Nu există un singur punct în care risipa e mare și restul punctelor de pe lanț unde avem risipă mică. Putem să ne facem o planificare mai bună, să ne uităm în frigider. Un exemplu absolut banal este să ne punem niște caserole transparente și să vedem ce avem în frigider, ca să nu se strice mâncarea, până la producători de de alimente care pot să își gestioneze mai bine producția.”
Între 400 de mii și 450 de mii de operatori economici intră sub incidența legislației privind risipa alimentară, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Aceștia reprezintă până la 40% din totalul firmelor active din România.
