Noua lege a salarizării unitare, care vizează peste 1,2 milioane de angajați din sistemul public, va fi pusă luni în dezbatere publică.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat principalele schimbări pregătite de Guvern: reducerea drastică a sporurilor, introducerea criteriilor de performanță și o nouă formulă de calcul pentru salariile bugetarilor.
Una dintre cele mai importante modificări vizează sporurile din sistemul public. Potrivit ministrului, în prezent există 151 de sporuri acordate angajaților de la stat, iar prin noua lege vor fi eliminate 87 dintre acestea, adică aproximativ 56%.
Printre sporurile eliminate se numără și controversatul spor pentru condiții vătămătoare, acordat în prezent unui număr foarte mare de bugetari. În plus, plafonul total pentru sporuri va fi redus de la 30% la 20% din bugetul instituției.
„Sporurile au devenit un fel de sport național”, a declarat Dragoș Pîslaru în timpul prezentării proiectului.
Cum vor fi calculate salariile
Noua lege introduce un sistem bazat pe coeficienți de salarizare, de la 1 la 8. Coeficientul 1 va fi aplicat pentru salariile cele mai mici din sistem, iar coeficientul 8 pentru cea mai înaltă funcție din stat — președintele României.
Coeficienții vor fi înmulțiți cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei, mai mică decât cea prevăzută în variantele inițiale ale proiectului.
Guvernul susține că niciun salariu aflat în plată nu va scădea de la 1 ianuarie 2027, momentul intrării în vigoare a noii legi. Totuși, pentru anumite categorii, salariile vor rămâne înghețate mai mulți ani prin mecanismul compensațiilor individuale.
Potrivit simulărilor prezentate:
- președintele României ar urma să aibă un salariu brut de aproximativ 33.000 de lei;
- președintele Camerei Deputaților ar urma să încaseze aproape 29.000 de lei brut;
- un profesor cu studii superioare și vechime de 20 de ani ar urma să ajungă la un salariu brut de circa 16.400 de lei.
Bonusuri doar pentru performanță
Executivul pregătește și eliminarea actualelor „prime de excelență”, considerate insuficient justificate. În locul acestora va fi introdus un sistem de bonificații bazat pe performanță.
Astfel, între 10% și 20% din salariul de bază ar putea fi acordat ca bonus pentru maximum 30% dintre angajații unei instituții.
„Primele de excelență nu au avut o bază în spate”, a spus ministrul Muncii.
Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, peste jumătate dintre bugetari vor avea salarii mai mari după aplicarea noii grile, însă majorările nu vor fi foarte mari în multe cazuri.
În schimb, aproximativ 44% dintre angajații din sistemul public vor rămâne cu salariile actuale, prin mecanismul salariului compensatoriu individual.
Cine beneficiază de creșteri
Printre categoriile care ar urma să beneficieze de creșteri importante se numără:
- cercetătorii științifici;
- profesorii cu studii superioare, pentru care salariul de bază ar urma să crească cu aproximativ 17%;
- asistenții sociali, care ar putea primi creșteri de până la 40% ale salariului de bază și aproximativ 22% ale veniturilor efective.
În cazul magistraților, simulările prezentate de Ministerul Muncii arată că salariile rezultate din noua grilă ar fi mai mici cu aproximativ 16% față de cele aflate acum în plată. Cum veniturile nu pot fi diminuate, diferența ar urma să fie acoperită prin compensații individuale, ceea ce înseamnă, practic, înghețarea salariilor.
Ministrul Muncii a mai explicat că valoarea de referință va putea crește în viitor în funcție de evoluția PIB și de reducerea aparatului bugetar.
„O reducere a personalului îți permite să crești valoarea de referință și productivitatea cu mai puțini oameni”, a spus Dragoș Pîslaru.
