Programul Rabla nu va primi fonduri suplimentare în 2026, iar pentru anul viitor ar putea fi pregătite schimbări importante. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că își dorește continuarea programului în 2027, cu prioritate pentru mașinile fabricate sau asamblate în Europa.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că noua sesiune a programului Rabla a fost lansată după redistribuirea fondurilor rămase neutilizate de beneficiarii care nu și-au finalizat procedurile.
În total, a subliniat Diana Buzoianu pentru Euronews România, au fost realocate aproximativ 94 de milioane de lei: 70 de milioane de lei pentru mașinile cu motor termic, peste 20 de milioane de lei pentru cele electrice și aproximativ trei milioane de lei pentru motociclete.
În același timp, încă din primele minute de la deschiderea sesiunii, bugetul destinat motocicletelor a fost epuizat, mai exact în patru minute, iar în primele șapte minute au fost depuse peste o mie de cereri.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului: „În primul rând, trebuie să vorbim de faptul că această nouă sesiune este practic ca urmare a unei redistribuiri a unor bugete care nu au fost antamate de beneficiari care nu și-au finalizat tot procesul. Atunci, rămânând banii aceștia disponibili, a trebuit să lansăm din nou această ediție nouă.
Am avut aproximat 94 de milioane de lei proveniți și de la mașini electrice, și de la mașini cu motor termic și de la motociclete. La redistribuire au fost alocați pentru mașinile cu motor termic 70 de milioane de lei, pentru mașinile electrice ușor peste 20 de milioane de lei, și pentru motociclete aproximativ trei milioane de lei, și vă pot spune că la această oră în primele opt minute, de când a fost lansată nouă redistribuire de bani, în primele patru minute la bugetul de motociclete a fost epuizat, iar în ceea ce privește primele șapte minute ale acestui program, deja au fost depuse peste o mie de cereri”.
Diana Buzoianu: Bugetul Rabla nu va mai fi majorat anul acesta
Diana Buzoianu a punctat că acesta va fi ultimul buget pentru Rabla 2026, buget clarificat prin hotărâri de Guvern. Ministrul interimar al Mediului a explicat că Rabla a început anul acesta cu un buget de 300 de milioane de lei.
Cei 94 de milioane de lei din această sesiune provin de la oamenii care și-au pierdut banii nerespectând calendarul, iar acum au fost lansați pentru mașinile cu motor termin, mașinile electrice și motociclete.
Totodată, Buzoianu a explicat că bugetul pentru anul nu mai poate fi crescut, deoarece asta ar însemna tăieri de la alte proiecte.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului: „Da. Noi am trecut legi, hotărâri de Guvern care stabilesc foarte clar care este bugetul total. Bugetul nu s-a modificat, repet, Rabla a avut de la bun început 300 de milioane de lei anul acesta prin hotărâri de Guvern, prin legislația adoptată. Singurul lucru care s-a întâmplat a fost că beneficiarii care au aplicat la primul call, o parte dintre ei nu și-au mai finalizat după aceea cererile, alegând dealerul, prin care voiau să își achiziționeze mașina sau motocicleta. Nerespectând calendarul, au pierdut banii respectivi, și atunci banii care au fost pierduți de beneficiarii care nu s-au încadrat în termen, în calendar, au fost acum din nou lansați pentru cele trei categorii de care vă spuneam mai devreme. Vorbim de mii de români.
Anul acesta cu siguranță nu va fi crescut bugetul pentru că nu avem, ar trebui să tăiem din alte programe care urmează să fie lansate. După cum bine știți avem discuția legată de baterii, chiar astăzi este dezbaterea publică pentru programul cu ghidul de baterii, care va fi lansat de 400 de milioane de lei. Mai avem programul de apă-canal care și el trebuie lansat de un miliard jumătate, proiectul legat de împăduriri de 250 de milioane, iluminatul stradal care are și el 700 de milioane. Fiecare dintre aceste proiecte au deja bugete. Ca să suplimentăm într-o direcție sau alta ar trebui să tăiem de la alte proiecte și anul acesta au fost deja stabilite, bătute în cuie, sumele totale pentru fiecare proiect în parte”.
Diana Buzoianu: Scopul principal al programului Rabla este reducerea poluării
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că principalul obiectiv al programului Rabla rămâne unul de mediu, respectiv reducerea poluării, iar sprijinirea industriei auto prin vânzarea de mașini noi reprezintă un beneficiu suplimentar.
Diana Buzoianu a precizat că bugetul programului a fost redus în acest an, o parte dintre fonduri fiind redirecționate către proiecte considerate prioritare, precum infrastructura de apă și canalizare și programele de stocare a energiei.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului: „Este, din punctul meu de vedere, un scop principal de mediu. Evident că, dacă, printr-un proiect de mediu se poate sprijini inclusiv producția unor mașini noi, evident asta vine ca un plus. Dar, scopul principal este de mediu.
După cum se poate observa, eu am scăzut bugetul aprobat pentru Rabla. Am reprioritizat bani mai degrabă pe proiecte care țin de servicii esențiale publice pe care zeci de mii, sute de mii de români în anul 2026 încă nu le au. De aceea, am alocat o sumă, aș spune eu, extrem de importantp pentru apă-canal anul acesta, proiectul de asemenea de Casă Verde pe care toată lumea îl știa mai degrabă ca proiect de foto-voltaice. Am reschimbat cu totul paradigma și ne-am orientat către stocare. Ce vreau să zic cu asta este că la Ministerul Mediului a fost o reanalizare a proiectelor și deja se vede ca politică publică ce am prioritizat și care a fost de fapt viziunea noastră, că trebuiau făcute niște modificări de programele din anii anteriori”.
Cum ar putea arăta programul Rabla în 2027
Diana Buzoianu spune că și-ar dori ca programul Rabla să continue și în 2027, însă cu un accent mai mare pe mașinile fabricate sau asamblate în Europa. Potrivit ministrului interimar al Mediului, România trebuie să înceapă discuțiile în acest sens cu Comisia Europeană.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului: „Mi-aș dori să existe. Deja trebuie să începem discuția cu Comisia Europeană pentru a pune accent pe mașinile fabricate și produse sau asamblate în Europa. Nu cred că mai este necesar în anul 2026 să luăm bani din certificate verzi de la producători din România și să externalizăm acești bani peste continent”.
De ce ar putea rămâne mașinile pe benzină și GPL în programul Rabla
Diana Buzoianu a mai explicat că subvenționarea mașinilor pe benzină sau GPL prin Rabla își păstrează relevanța, pe motiv că România încă nu dispune de ifnrastructura necesară pentru trecerea exclusivă la mașini electrice. Buzoianu a subliniat că pe termen de zece, 20 de ani, tranziția către vehiculele electrice ar trebui să devină o prioritate.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului: „Momentan, inclusiv în România nu există în absolut toate părțile, dacă ne gândim inclusiv la zonele rurale, infrastructura necesară să susținem doar mașini electrice. Eu cred că acest lucru nu se va schimba anul viitor, de exemplu. E evident că în termeni de zece ani, 20 de ani, acolo trebuie să ajungem pentru a avea și un impact cât mai mic și pentru a consuma mai puține resurse, cu exact aceleași rezultate pentru om la final, adică să se poată deplasa în condiții la fel de bune dar consumând mai puțin și plătind mai puțin, despre asta este vorba, dar nu suntem încă acolo, la nivelul acela ideal în care să putem să spunem că de mâine în România se poate merge doar cu mașini electrice. Nu suntem încă acolo, asta este realitatea”.
Diana Buzoianu speră ca programul Rabla din 2027 să acorde prioritate mașinilor fabricate în Europa, argument pe care spune că l-a susținut deja în discuțiile cu miniștrii Mediului din UE. Potrivit acesteia, fondurile provenite din certificatele de mediu ar trebui să genereze beneficii și pentru fabricile și angajatorii europeni.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului: „Eu așa sper, ăsta este argumentul pe care îl voi susține, deja am susținut acest lucru și în întâlnirile cu miniștrii Mediului de la nivel european, și anume folosirea banilor cu certificate de mediu cu prioritate pentru produsele care se fabrică în Europa. Repet, este un sistem european care practic preia bani de la producători din Europa, ar trebui să se simtă după aceea banii care sunt folosiți din acest sistem să aducă și beneficii pentru fabricile din Europa, pentru angajatorii din Europa, adică ar trebui să existe și această dublă perspectivă care să fie luată în considerare”.
