După ce PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord asupra creșterilor din noua lege a salarizării, întrebarea care se pune este cât de mare va fi această creștere. Noua valoare de referință care să stea la baza calculului salariilor din sectorul public ar fi de 4.100 de lei, însă fostul ministru al Muncii, Florin Manole, lăsase o valoare propusă de 4.325 de lei.
În direct la Euronews, Florin Manole a dat detalii.
Trebuie precizat că legea salarizării este jalon în PNRR, iar neadoptarea acesteia ar costa statul român 700 de milioane de euro.
Legea salarizării este jalon PNRR
Florin Manole, fost ministru al Muncii: „Primul lucru important pe care această lege îl va face este că trebuie să rearanjeze niște grile de salarizare făcute corect în 2017 și care au fost dezordonate de o serie întreagă de amendamente în ultimii 9 ani, aproape 300 de amendamente. Reorganizarea asta, echilibrarea corectă a grilelor este primul punct important.
Al doilea punct important este valoarea de referință, doar că aceasta trebuie să țină cont de disponibilitatea bugetară pe care o are statul român și, în acordul cu președintele, vedeți clar că această anvelopă în plus nu poate fi mai mare de 8 miliarde de lei. După rearanjarea grilelor, după ce vom vedea și amendamentele sindicatelor, ministerelor, vom putea vedea și cât ne putem permite, ca stat, să avem ca valoare de referință. 4.100, 4300, mai puțin, la mijloc... E un lucru important și acesta, dar e un lucru secundar în raport cu aranjarea corectă a grilelor.”
Acordul între partidele pro-occidentale prevede ca actul normativ să fie adoptat până la 1 iulie 2026 sau chiar la finalul sesiunii parlamentare. Iar Administrarea Prezidențială a mediat semnarea înțelegerii de proiect care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Sunt vizați în jur de 1,2 milioane de români.
Aproximativ 53% dintre bugetari vor avea salarii majorate, dar creșterile ar putea să nu fie semnificative.
Florin Manole, fost ministru al Muncii: „Înainte de orice asumpție subiectivă, un impact bugetar suplimentar de 8 miliarde, raportat la o anvelopă de cheltuieli de peste 160 de miliarde, ne dă un procent mediu de creșteri. Cam asta este disponibilitatea.
Evident, sunt unele salarii care deja au crescut în sistemul bugetar în ultimii ani, ieșind din din grilele actuale și din cele viitoare, dar nici ele nu vor suferi, ci acolo, resoectivii bugetari vor avea venitul - nu salariul - înghețat, astfel încât să nu existe pierderi.
Interesul acestei noi legi a salarizării, ideea din spatele ei, nu este de premiere sau austeritate, nici cea a creșterilor, ci a reordonării sistemului bugetar. Creșterile urmând să se facă în măsura în care ne permitem să rămânem totuși în limitele acordului cu Comisia Europeană, care ne spune care trebuie să fie anvelopa salarială, anvelopa pentru pensii, scăderea deficitului, aceste angajamente pe care nu vrea nimeni să le perturbe. Acestea ne vor arăta cât ne vom permite să creștem în următorii ani, dar creșterile vor fi ordonate.
1 ianuarie 2027 este momentul în care întreaga lege trebuie să intre în vigoare, acesta nefiind doar un subiect al înțelegerii politice cu președintele și cu celelalte partide, ci o solicitare explicită în înțelegerea pe PNRR cu Comisia Europeană de acum mai mulți ani.”
