Vrancea zilelor noastre, și nu numai, este aproape sinonimă cu podgoriile care-i acoperă dealurile. Deține cel mai mare areal viticol din România, aproximativ 27.000 de hectare de viță de vie, cultivate pe cele trei mari podgorii din Panciu, Odobești și Cotești.
Noi ne-am oprit în zona Cotești, la o cramă unde șarba, un soi românesc de struguri albi, este trasformat în vinuri cu arome de trandafir, busuioc și flori de tei. Soiul a fost omologat în anul 1972, după ce au fost încrucișate Tămâioasa Românească și Rieslingul Italian.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Aici suntem în zona cu struguri din soiurile Cabernet Sauvignon și Cabernet Franc. Strugurii sunt puși în aceste lădițe pentru procesul de deshidratare pe cale naturală. Iar rezultatul final va fi de fapt un vin foarte corpolent”.
Șarba, cartea de vizită a județului Vrancea
Bun cunoscător al soiurilor de struguri și, firește, al vinurilor, Tiberiu ne-a fost gazdă și ne-a explicat că nu poți face un vin bun dacă nu înțelegi natura din care provine.
Tiberiu Constantin Copilu, manager cramă: „Am pus o mare amprentă pe soiul șarba, un soi originar din Vrancea, descoperit în anii ‘70, am muncit foarte mult să-l multiplicăm și să replantăm acest soi, nu am vrut să dispară. A fost un as în mâneca noastră”.
Se spune că un dogar este magicianul unui baric bine făcut. Fără o doagă corect învelită peste lemnul de stejar, vinul nu iese la fel de gustos.
Tiberiu Constantin Copilu, manager cramă: „Fetească Neagră, aici avem o Fetească Neagră normată cu o cantitate mai mică de struguri, pe încărcătura butucului, exact cum îți spuneam, strict vinuri roșii”.
Popas la casa Babei Vrâncioaia
Din manualul de istorie care este județul Vrancea, întoarcem acum o filă și de la vin mergem spre un loc cu un simbolism aparte. Suntem lângă legendara Casă a Babei Vrâncioaia, din localitatea Bârsești, pe Dealul Dumbrava. Poveștile locului spun că, după o înfrângere, domnitorul Ștefan cel Mare s-a refugiat chiar aici și a fost găzduit de Baba Vrâncioaia. Aceasta i-ar fi trimis pe cei șapte fii ai săi să adune oaste, cu care domnitorul avea să-i învingă pe turci.
Nicu Bogdan, fondator platformă „Visit Vrancea”: „Trebuiau răsplătiți cumva, domnitorul le-a dat câte un munte care a fost denumit după numele celor șapte feciori”.
Dar ținutul Vrancei e și cel care ne-a dat Miorița. Balada populară își are originea în Munții Vrancei, la Soveja. Poemul are peste 1.400 de variante, dar cea rămasă emblematică este aceasta cea a prins viață în zona sudică a Carpaților Orientali.
Mâncare bună și gazde primitoare
De la povestea mioarei care rămâne o pagină esențială a literaturii române mergem la mioarele din realitatea imediată și poposim acasă la Marcela Pricop. Bucătăreasă de nota zece, doamna Marcela știe cum să primească turiștii care îi calcă pragul. Din mâinile ei apar cele mai bune bucate pentru călătorii flămânzi. Însă, din meniu nu lipsesc niciodată produsele derivate din lapte de… capră.
Marcela Pricop, proprietara punctului gastronomic local: „Le plac foarte mult fructele, porumbul, lucerna. Șrotul de măr se zice că e foarte hrănitor pentru ele sau sfecla de zahăr. E bună prentru a produce lapte, e foarte sănătos”.
Suntem de fapt la un punct gastronomic local, așa că tot ceea ce pun pe masă proprietarii trebuie să fie pregătit cu ingrediente proaspete și de acolo din zonă. Și adevărul este că prospețimea produselor din farfurie… chiar se simte.
Marcela Pricop, proprietara punctului gastronomic local: „Soțul meu mânca burtă cu usturoi. Ei așa o numeau. În momentul în care sacrificau animalele de Paști, acea burtă și inclusiv intestinele se curățau, se spălau și se fierbeau și se mâncau cu usturoi. Eu am venit cu o nouă metodă, o nouă rețetă, și anume am transformat-o în ciorbă de burtă făcută exact cum se face cea de vită”.
Mausoleul de la Mărășești – loc de odihnă veșnică pentru eroii din Primul Război Mondial
Unul dintre cele mai impresionante locuri istorice din România este Mausoleul de la Mărășești. Monumentul ridicat în cinstea eroilor căzuți în luptele din vara anului 1917 este în fapt o lecție despre sacrificiu, curaj, mândria unei nații care a știut să reziste în fața provocărilor istoriei. 480 de ofițeri și aproximativ 21.000 de soldați și-au pierdut viața în bătălia care avea să ducă la întregirea României, Marea Unire.
Mircea Balica, șeful secției memoriale: „Este cel mai mare mausoleu din Vrancea, cel mai mare din România, cel mai mare din estul Europei, strict referitor la Primul Război Mondial. Bătălia de la Mărășești fiind cea mai mare bătălie dată vreodată de Armata Română, știți însemnătatea acestei bătălii. Armata germană a văzut îngropate toate visele de a cuceri complet România. Important este faptul că nu au putut să treacă de această apărare de la Mărășești. Pe aici nu se trece!”.
Bătălia de la Mărășești a însemnat de fapt înfrângerea armatei germane, românii reușind să oprească înaintarea acesteia în Moldova, cu jertfe enorme.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Bătălia de la Mărășești a durat 29 de zile. Dar, 24 din 24 de ore, timp de 19 zile la rând, Armata Română a reușit să le țină piept germanilor”.
Ceea ce pentru Feldmareșalul August von Mackensen părea o bătălie ușoară s-a dovedit în cele din urmă a fi o lecție uriașă de eroism a soldaților români. Lor le este închinat impresionantul mausoleu.
Mircea Balica, șeful secției memoriale: „Președinta Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, Alexandrina Cantacuzino, a ținut cu tot dinadinsul să se construiască ceva măreț, care să aducă aminte peste veacuri de această mare bătălie. Se aprobă în Senatul României în 1919. Se strâng bănuți, pentru că a fost construit numai din donații. În 1923, începând cu 6 august, se pune piatra de temelie la construcția monumentului”.
Conacul aristocraților din alte vremuri
Nu ne îndepărtăm foarte mult de istorie, pentru că în comuna Cotești, în anul 1471, Stan Cotea, un căpitan din oastea lui Radu cel Frumos, a primit de la domnitorul său, ca semn de recunoștință, un teren. Reședința s-a transformat în timp, în funcție de proprietari și de mersul istoriei. Astăzi, în mijlocul moșiei de 8.500 de metri pătrați, este un conac, înconjurat de grădini superb amenajate.
Acum, edificiul istoric se află în posesia și grija lui Mihai Ghyka, cel care s-a ocupat și de restaurarea conacului moștenit de la familia sa. Deși, de-a lungul secolelor, clădirea a fost martor al transformărilor politice, naționalizată și transformată în sediu al IAS, astăzi locul poartă amprenta aristocratică de altădată.
Mihai Ghyka, proprietarul conacului: „E un loc care și-a pierdut cumva din însemnătate în timp, dar care astăzi rămâne mărturie a modului în care funcționau Principatele Române în secolul XVIII și XIX. Proprietarul avea și o responsabilitate față de comunitate, nu era doar un loc unde căuta cumva doar să crească din punct de vedere economic sau să se odihnească. Nu e adevărat. Practic, proprietarii de conace veneau aici să muncească. Se odihneau peste iarnă, la București, sau la Paris, sau la Berlin, sau în alte locuri, dar aici era multă muncă”.
În județul Vrancea vom mai reveni, pentru că am descoperit multe locuri care chiar merită să fie puse pe harta destinațiilor de vacanță. Până atunci, nu uitați că România Frumoasă se descoperă… călătorind.
editor coordonator: Amalia Dascălu
jurnalistă Euronews: Alida Mocanu
operator imagine: Răzvan Nicolescu
montaj: Cosmin Buță
