Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Bine ați revenit în România Frumoasă. Poate unii dintre voi recunoașteți unde ne aflăm. Suntem în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Este punctul zero al orașului, dar și al călătoriei noastre.”
Turnul Croitorilor: pe vremuri - turn de apărare, acum – obiectiv turistic
În inima orașului găsim Biserica Sfântul Mihail, una dintre cele mai mari biserici gotice din România, o construcție impunătoare, cu un turn de 80 de metri înălțime. Deși originile ei sunt încă subiect de dezbatere, istoricii spun că ar fi fost construită în secolul 14. Un secol mai târziu ar fi apărut și unele dintre turnurile de apărare ale orașului. Câteva dintre ele mai stau în picioare și astăzi.
Cristian Manolachi, coordonatorul Centrului de cultură urbană: „Turnul Croitorilor este, în primul rând, un punct turistic. Foarte mulți turiști, când vin la Cluj, intră aici, în Turnul Croitorilor, și joacă și un mic rol de centru de informare turistică pe de-o parte. Pe de altă parte, Turnul Croitorilor este specializat în expoziții de artă, asta însemnând nu doar pictură, ci și fotografie sau sculptură”.
Prin anii 1400, Cluj-Napoca devine un oraș al breslelor. Croitorii erau printre cei mai bogați, iar turnul pe care îl păzeau avea o importanță strategică pentru oraș.
Cristian Manolachi, coordonatorul Centrului de cultură urbană: „Turnul Croitorilor cel mai probabil a fost cel mai fortificat turn din cele aproximativ 20 de turnuri pe care le avea orașul, întrucât era poziționat în partea cea mai expusă a cetății, respectiv colțul sud-estic”.
Peste 6 mii de specii de plante pot fi văzute în Grădina Botanică
Noi ne întoarcem în prezent și ne continuăm călătoria. În zumzetul orașului descoperim un mic colț de rai. Suntem la Grădina Botanică din Cluj, o adevărată oază de liniște în inima orașului. Grădina se întinde pe 14 hectare. Aproximativ 250.000 de turiști se plimbă pe aici în fiecare an. Inaugurată în urmă cu 100 de ani, Grădina Botanică ocrotește peste 6000 de specii de plante.
Mihai Pușcaș, director Grădina Botanică: „Vizitatorii pot trece ușor din Asia în America de Nord, din Caucaz în Himalaya, din Balcani în regiunile tropicale ale lumii și aici mă refer la serele mari care sunt deschise publicului spre vizitare”.
Trecem de pădurea care găzduiește animale și plante românești și ajungem la imensele sere în care temperatura poate să depășească chiar și 30 de grade Celsius. Atenție însă la plantele... carnivore. Dacă unele dintre ele folosesc un soi de lipici pe frunze care seamănă cu roua ca să atragă insectele, altele se folosesc de propriul nectar ca sa le ademenească în interior.
Liliana Jarda, biolog: „Este o singură specie în gen care este cea mai spectaculoasă dintre ele, deoarece își închide frunzele când insecta se așază pe ea. Avem specii de nepenthes sau ulciorul, care are acest tip de capcană în care are ca un suc digestiv practic, enzime în care descompune insectele care îi cad în capcană”.
Varză à la Cluj, la ea acasă
Lăsăm plantele să mănânce ce vor și ne îndreptăm spre un loc unde mâncarea a împrumutat numele județului. Nu puteam să venim la Cluj și să nu mâncăm o varză à la Cluj. Dacă unii dintre voi cred că varza à la Cluj e mai ușor de preparat decât sarmalele, localnicii sunt în măsură să vă contrazică.
Ioana Deleanu, bucătăreasă: „Varză crudă, varză murată fiartă, pe urmă este pusă la strecurat. Și se pune varza. Se pune compoziția cu ceapă, condimente, carne tocată, orez, untură, bulion, care este făcută separat, și deasupra se pune din nou varză crudă, varză murată și deasupra bulion. Și înainte să se bage în cuptor în acest șanț se pune untură”.
Pădurea Hoia Baciu, locul în care intră doar cei mai curajoși
De la mâncare bună mergem spre ceva cel puțin înfricoșător. Facem un popas la o aruncătură de băț de Cluj-Napoca, la pădurea Hoia Baciu. Mai bine spus, la marginea pădurii. Nu prea ne lasă inima să ne aventurăm mai mult. Legendele spun că aici ar fi tot felul de fenomene paranormale.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Oamenii, în momentul în care și-au făcut poze, au observat și siluete de om în acea poză. Se aud sunete ciudate în pădure. Au fost văzute chiar și OZN-uri, spun unii oameni. Și, mai mult de atât, există un luminiș în pădure în care nu crește vegetația sau copacii cresc foarte deformați, au niște forme foarte ciudate”.
Pentru cei doritori de senzații tari, să știți că există și tururi ghidate pe timp de noapte. Noi, în schimb, am ales o variantă... mai blândă pentru a ne petrece restul zilei.
Lecție de călărie pe dealurile Clujului și vizită la Cascada Vălul Miresei
La aproximativ 60 de kilometri de Cluj-Napoca ne așteaptă o lecție de călărie. Cei care se simt mai încrezători pot să facă și drumeții cu caii. Familia Bethlendi are peste 70 de cai ținuți liberi, în natură. Turiștii pot să se plimbe fie timp de o oră, fie timp… de câteva zile.
Istvan Bethlend, proprietar cai: „Noi avem în jur de 25 de locații aici, în Munții Apuseni, unde putem să ne cazăm la pensiuni cu caii. În fiecare zi ne ducem în jur de 5-6 ore pe cal. Cele mai lungi trasee pe care le parcurgem în munții Apuseni sunt de 10 zile”.
Tot prin munții Apuseni mergem și noi pentru următorul punct de pe harta frumoasă a județului Cluj. Răchițele. Într-o zonă protejată, acoperită de stânci și păduri, am luat la pas drumul de aproximativ un km. Sunt mai multe legende care pomenesc Cascada Vălul Miresei, însă cea mai cunoscută vorbește, bineînțeles, despre o poveste de dragoste. În vremuri îndepărtate, trăia o fată a unui împărat care s-a îndrăgostit de un om de rând. Însă tatăl ei a forțat-o să se căsătorească cu un prinț.
Simona Laiu, salvator montan: „A fugit să se întâlnească cu iubitul ei, bărbatul din rândul oamenilor din popor. Și s-au întâlnit în partea de sus, pe stâncile de sus ale cascadei noastre. Și împreună, într-un act de iubire s-au aruncat de pe stânci, s-au sinucis. Ea fiind îmbrăcată în mireasă, venind de la nunta ei, voalul ei s-a agățat în stâncă și de atunci curge cascada Vălul Miresei până în zilele noastre”.
Fiind considerată una dintre cele mai frumoase cascade din România, Vălul Miresei este și una dintre cele mai impunătoare. Are o cădere de 30 de metri. Însă Masivul Vlădeasa, unde ne aflăm, mai are și altele de oferit. Sunt cinci trasee montane pe care puteți porni în drumeții, cu grade diferite de dificultate.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Suntem în Munții Gilăului, la o altitudine de aproximativ 1.000 m. Aici am găsit lacul Beliș-Fântânele, un lac de acumulare artificial care se întinde pe 13 km, iar în unele zone adâncimea sa depășește 70 m”.
Chiar și înghețat, lacul este superb, iar văzut de sus, pare să semene cu un dragon. Însă nu este nicio legendă fantastică aici. Beliș-Fântânele a fost construit destul de recent, în anii 70.
Simona Laiu, salvator montan: „Suntem la coada lacului, cum se spune, adică la mai puțin de 2 km de unde suntem noi Someșul Cald se varsă în lacul Beliș. E o zonă foarte frumoasă și mai sus”.
Să știți că și pe timpul verii aici e destul de liniște. Rareori, se mai aud bărcile și păsările din zonă. De altfel, cei mai mulți dintre turiștii care vizitează locul o fac tocmai pentru a se rupe puțin de zgomotul cotidianului. Asta facem și noi în România Frumoasă.
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă Euronews: Maia Bondici
Operator imagine: Răzvan Nicolescu
Montaj: Cosmin Buță
