Securitatea continentului european este principala miză a summit-ului Alianței Nord Atlantice care va avea loc pe 24 și 25 iunie în Țările de Jos, la Haga. În contextul războiului din Ucraina și al discuțiilor despre înarmarea Europei, unul dintre principalele puncte asupra cărora cele 32 de țări aliate vor trebui să convină este nivelul cheltuielilor militare pentru anii viitori.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a explicat într-o conferință de presă organizată după întâlnirea miniștrilor Apărării din statele Alianței (ce a avut loc la 5 iunie, la Bruxelles), că ținta este de 5% din Produsul Intern Brut al fiecărei țări în parte, așa cum a cerut și Administrația de la Washington. Cheltuielile directe militare ar constitui 3,5%, iar restul de 1,5% s-ar investi în infrastructură și reziliență.
Războiul din Ucraina, în centrul discuțiilor
Casa Albă a anunțat săptămâna trecută că președintele Donald Trump va participa la summit-ul din Țările de Jos. Trump consideră obligatorie asumarea de către aliații europeni a unui nivel de cheltuieli militare de 5%, iar un agreement în acest sens la Haga ar fi o victorie diplomatică importantă pentru el.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a confirmat că Ucraina a fost și ea invitată la summit. Ajutorul acordat acestei țări care de mai bine de 3 ani ține piept unui război de uzură declanșat de Rusia este o altă chestiune delicată. Într-un interviu pentru ABC News, realizat de 8 iunie, președinte Volodimir Zelenski a confirmat că Statele Unite tocmai au redirecționat 20.000 de echipamente anti-dronă, ce fuseseră achiziționate de precedenta Administrație Biden pentru Ucraina, către forțele americane din Orientul Mijlociu.
Ucraina a finalizat recent operațiunea ”Pânza de păianjen”, un atac de proporții asupra instalațiilor militare de pe teritoriul Rusiei în care, potrivit experților militari, au fost lovite circa 20 de avioane militare rusești, dintre care jumătate au fost distruse. Asta înseamnă aproximativ 10% din flota rusă de bombardiere strategice TU-95 și TU-22.
În replică, în ultimele zile Rusia a atacat cu putere sporită obiective militare, dar și civile de pe teritoriul Ucrainei, făcând din nou victime în rândul populației. În noaptea de duminică spre luni, 479 de drone și 20 de rachete au fost lansate de forțele ruse însă majoritatea au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană. Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, întârzie să dea roade și această situație provoacă frustrări la Washington.
Relația transatlantică trebuie menținută
Aliații europeni consideră că relația transatlantică este extrem de importantă pentru securitatea continentului, chiar dacă președintele Statelor Unite Donald Trump a amenințat cu retragerea trupelor americane din Europa. Potrivit unor surse citate de NBC News, Departamentul Apărării SUA ar analiza posibilitatea retragerii a aproximativ 10.000 de militari americani din estul Europei, din țări precum Polonia și România. Vorbim despre jumătate din efectivele pe care Administrația Biden le-a desfășurat în Europa după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
O decizie finală nu a fost luată, însă măsura ar fi una benefică din punctul de vedere al Moscovei care ar dori, dincolo de menținerea teritoriilor ocupate în Ucraina și de dezarmarea acestei țări care se încăpățânează să reziste de atâta vreme, să obțină stoparea oricăror planuri de extindere a NATO către est. Asta pentru că Alianța Nord-Atlantică este „un instrument de agresiune și confruntare”, așa cum a acuzat luni purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
Un summit de proporții istorice, la Haga
Pe fondul tuturor discuțiilor și evenimentelor descrise mai sus, 45 de șefi de state și guverne din țările membre NATO și partenere, însoțiți de miniștrii de Externe și ai Apărării, vor merge la Haga, pe 24 și 25 iunie pentru a participa summit-ul Alianței Nord-Atlantice, acolo unde sunt așteptate, cu totul, aproximativ 9.000 de persoane. Este pentru prima dată când Țările de Jos organizează o reuniune NATO la nivel înalt și interesul său este să își dovedească valoarea ca stat aliat, dar și priceperea de a găzdui un asemenea eveniment de dimensiuni planetare în mod ordonat și fără incidente.
Măsurile de securitate luate de autoritățile olandeze sunt fără precedent:
- Din după-amiaza zilei de 23 iunie și până pe 25 iunie la ora 23:59, traficul aerian nu va fi permis pe o rază de 16 kilometri în jurul orașului Haga. Singurele excepții permise și atent monitorizate vor fi cele legate direct de asigurarea securității și de urgențele medicale.
- O zonă de securitate navală de peste 22 de kilometri în largul coastei va fi stabilită și menținută pe tot parcursul summit-ului, cu restricții totale de navigație între Hoek van Holland și Noordwijk, localități aflate în apropierea orașului Haga.
- Poliția națională va comasa peste 27.000 de ofițeri și agenți de intervenție pentru a se asigura că summit-ul se desfășoară în liniște și ordine.
- Aproximativ 10.000 de militari și alți specialiști din Ministerul Apărării olandez vor fi desfășurați în zonă – la sol, în aer și pe apă - în timpul summit-ului NATO. Pe lângă misiunea de a stabili și menține securitatea, specialiștii Ministerului Apărării vor avea atribuții legate de logistică și de apărare cibernetică, vor fi însărcinați cu detectarea și dezamorsarea oricăror tipuri de explozibili la sol sau pe apă, vor manipula câini antrenați în detecția substanțelor explozibile și vor efectua culegere de informații pe teren.
- Măsurile de securitate vor fi gestionate la nivel decizional de Coordonatorul Național pentru Securitate și Combaterea Terorismului, adică unitatea națională olandeză de contraterorism. La acest nivel se vor coordona acțiunile între toate organizațiile implicate, se va realiza coordonarea exercițiilor și pregătirilor premergătoare instalării dispozitivelor de securitate și tot NCTV va informa publicul și mass media cu privire la riscul campaniilor de dezinformare (care au reprezentat o provocare și în timpul summit-urilor NATO din Statele Unite, în 2024, și din Lituania, în 2023).
Reuniunea NATO, pe fondul crizei politice
Regatul Țărilor de Jos își asumă sarcina de a organiza toată această acțiune extraordinară în condiții de criză politică adâncă. Liderul extremei drepte din Olanda, Geert Wilders, a scos formațiunea sa, Partidul pentru Libertate (PVV), din coaliția de guvernare, provocând căderea Guvernului cu doar trei săptămâni înainte de istoricul summit NATO de la Haga.
Cabinetul olandez era deja destul de fragil, iar coaliția de guvernare era formată, alături de partidul lui Wilders - cîștigător al alegerilor -, din Partidul Populist al Fermierilor, Partidul centrist Popular pentru Libertate și Democrație (formațiune din care provine actualul Secretar General NATO, Mark Rutte, fost prim ministru al Olandei) și Noul Contract Social. Geert Wilders s-a declarat nemulțumit de faptul că partenerii de coaliție nu au făcut destul pentru a combate migrația, leit motiv al tuturor politicienilor de extremă dreaptă. El este, de altfel, cel care a încercat să blocheze decizia de intrare în Schengen a României și Bulgariei și care a cerut, în trecut, oprirea extinderii Uniunii Europene, oprirea ajutorului militar pentru Ucraina și chiar organizarea unui referendum pentru ieșirea Olandei din Uniunea Europeană.
Ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos la București, Willemijn van Haaften, a declarat în exclusivitate pentru Euronews România, chiar în ziua în care criza politică din Olanda s-a declanșat, că această situație nu va afecta în vreun fel organizarea summit-ului Alianței Nord-Atlantice. Guvernul olandez își continuă activitatea în calitate de Guvern interimar, iar alegerile anticipate din această țară au fost stabilite pentru data de 29 octombrie.
