În dimineața zilei de 7 decembrie 1941, marina japoneză a rescris regulile războiului. Aproape nimeni – probabil cu excepția câtorva ofițeri militari de rang înalt care simulaseră încă din 1932 un potențial atac al unei „națiuni asiatice insulare” asupra bazei de la Pearl Harbor - nu își imagina că Japonia ar putea organiza un atac surpriză de asemenea proporții asupra „fortăreței impenetrabile” din Hawaii. Și totuși, exact asta s-a întâmplat. Avioanele japoneze, lansate de pe șase portavioane, au reușit să distrugă sau să scoată din luptă 19 nave ale marinei americane și sute de avioane de luptă, într-un atac surpriză care avea să ducă la intrarea oficială a Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.
Pearl Harbor a schimbat regulile războiului naval, semnalând ascensiunea portavionului ca forță dominantă. Adesea regulile războiului s-au schimbat ca urmare a unui astfel de atac surpriză. După atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, Statele Unite au rescris regulile confruntărilor militare care până atunci erau limitate de în general la conflictul dintre două sau mai multe state, incluzând acum și actori non-statali de tipul organizațiilor teroriste și chiar statele care sprijină sau le oferă adăpost acestor grupări.
În spațiul cibernetic, un alt domeniu al războiului, regulile au fost schimbate probabil în 2010, atunci când virusul Stuxnet a fost descoperit. Dezvoltat în urma unui parteneriat SUA – Israel și lansat împotriva instalațiilor nucleare iraniene de la Natanz (probabil în cursul anului 2009), virusul avea să fie ulterior scăpat pe internet. Atacul este considerat în general ca fiind prima salvă într-un nou tip de conflict care a evoluat constant de atunci – războiul cibernetic – și avea să rescrie regulile jocului într-un spațiu care nu era considerat până atunci un domeniul tradițional al războiului.
Ucraina rescrie regulile războiului modern
Pe 1 iunie 2025 regulile războiului modern au fost din nou rescrise în umbra unui nou atac surpriză. De data aceasta de către Ucraina, în urma operațiunii „Spiderweb”. Înaltul comandament rus probabil că a fost la fel de șocat precum americanii după atacul de la Pearl Harbor sau după atentatele de la 11 septembrie 2001. Ucrainenii au reușit să organizeze un atac surpriză major, țintind cinci baze aeriene rusești situate la mii de kilometri distanță față de linia frontului. Operațiunea, coordonată de SBU, serviciul ucrainean de informații, s-a bazat pe folosirea unei arme noi pe câmpul de luptă – drona ghidată cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Deși dronele au fost proiectate și folosite de mulți ani – inclusiv de către Statele Unite în războaiele din Irak și Afganistan – războiul din Ucraina a reprezentat creuzetul în care această armă a fost perfecționată și folosită la potențialul ei maxim.
Potrivit informațiilor preliminare, ucrainenii au folosit în acest atac un nou sistem de drone ghidate cu ajutorul Inteligenței Artificiale (AI). În loc să se bazeze pe GPS, dronele folosite în acest atac utilizează un sistem SmartPilot, care le ghidează prin navigație vizual-inerțială și camere de bord. De asemenea, acest nou tip de dronă utilizează LIDAR, o tehnologie bazată pe laser care măsoară distanțele și cartografiază împrejurimile în detaliu pentru a spori precizia țintirii. Împreună, aceste instrumente permit AI-ului dronei să navigheze și să localizeze țintele în mod independent.
Sistemul este construit în jurul unei drone mai mari, denumită adesea „dronă mamă”, care transportă și lansează două drone mai mici. Odată desfășurate, dronele mai mici sunt capabile să navigheze singure, să identifice ținte și să efectueze lovituri împotriva țintelor. Dacă raza de acțiune a misiunii este sub 100 de kilometri, drona mamă se poate întoarce și poate fi reutilizată.
Dronele folosite de ucraineni pentru a distruge, conforma presei, 41 de aeronave militare rusești capabile să transporte rachete de croazieră și arme nucleare au fost introduse clandestin în Rusia, în cutii de lemn, transportate cu camionul și apoi lansate din vecinătatea țintelor. Operațiunea a fost pregătită timp de peste 18 luni „sub supravegherea personală” a lui Zelenski. Ucrainenii spun că în cadrul operațiunii „Spiderweb” au fost distruse sau scoase din luptă o treime din bombardierele strategice pe care Rusia le-a folosit pentru a lansat rachete cu rază lungă de acțiune împotriva Ucrainei. Printre aeronavele rusești distruse se numără bombardiere Tu-95 și Tu-22, precum și aeronave A-50.
Chiar dacă analogia nu este în totalitate corectă – Pearl Harbor sau atentatele de la 11 septembrie au declanșat un nou război, pe când atacul ucrainean se desfășoară în contextul unui război de agresiune purtat deja de Rusia – ea are sens în măsura în care vorbim despre schimbarea sistemelor de armament considerate cândva dominante (cuirasatul în 1941) sau chiar inutilizabile într-un conflict (avioanele de pasageri, în cazul atentatelor de la 11 septembrie sau un malware, în cazul Stuxnet).
Deși operațiunea nu va avea un efect decisiv asupra cursului războiului – la fel cum nici atacul de la Pearl Harbor sau atentatele de la 11 septembrie nu au dus la capitularea Americii – ea arată că o armă relativ ieftină – drona, poate provoca pagube de miliarde de dolari și poate scoate din luptă aeronave sofisticate, lovindu-le la sol.
