O reformă majoră a regulilor europene privind migrația, care urmărește înăsprirea procedurilor la frontieră și restructurarea sistemului de azil, intră de azi în vigoare, relatează Euronews.com.
„Pentru prima dată avem un sistem european cuprinzător”, a declarat Magnus Brunner, comisarul Uniunii Europene responsabil de migrație, adăugând că reforma va oferi statelor membre un control mai mare asupra frontierelor lor.
Iată principalele elemente ale noii inițiative.
Controale mai stricte la frontieră
Migranții care intră ilegal în Uniunea Europeană vor fi supuși unor verificări de identitate și securitate, în cadrul unei proceduri care poate dura până la șapte zile.
Documentele de identitate, precum și datele biometrice obținute prin scanarea feței și prelevarea amprentelor, vor fi înregistrate într-o bază de date.
Procedura de verificare are scopul de a stabili cine ar trebui să beneficieze de o procedură accelerată sau standard de analiză a cererii de azil și cine ar trebui să fie returnat în țara de origine sau în țara de tranzit.
Respingere accelerată a cererilor
O problemă majoră a sistemului de imigrație al UE, semnalată de unele state membre, a fost lipsa autonomiei în luarea deciziilor privind procesarea migranților și durata mare a acestor proceduri.
Noul sistem urmărește să accelereze procesele, în special în cazurile în care cererile de azil sunt respinse.
Solicitanții de azil considerați un risc de securitate sau cei cu șanse reduse de a obține statutul de refugiat, precum persoanele provenite din țări ca Maroc și Bangladesh, ai căror cetățeni primesc protecție internațională în mai puțin de 20% dintre cazuri, vor fi supuși unei proceduri accelerate.
Cererile acestora vor fi analizate în centre situate în apropierea „frontierelor externe” ale Uniunii Europene, adică la granițe terestre, în porturi și aeroporturi, într-un proces care poate dura până la 12 săptămâni.
Pentru ceilalți solicitanți de azil va continua să se aplice procedura standard.
Mecanism de solidaritate
Potrivit regulilor Uniunii Europene, țara în care un migrant aflat în situație neregulamentară intră pentru prima dată este responsabilă de gestionarea cazului său.
Această regulă pune o presiune semnificativă asupra unor state precum Italia, Grecia și Malta, care au înregistrat în ultimii ani cea mai mare parte a sosirilor de migranți pe cale terestră și maritimă.
Pentru a reduce această presiune, reforma introduce un mecanism de solidaritate care obligă statele membre să preia un anumit număr de solicitanți de azil ajunși în alte țări ale Uniunii.
Ca alternativă, statele pot plăti 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil pe care refuză să îl preia, fondurile urmând să fie direcționate către țările aflate sub presiune.
Cel puțin 30.000 de solicitanți de azil pe an vor intra sub incidența acestui sistem de relocare.
Negocierile privind acest mecanism s-au dovedit deja dificile. În cadrul unei prime runde de discuții desfășurate anul trecut, mai multe state au refuzat să accepte relocarea migranților pe teritoriul lor.
Plan de urgență
Pachetul de reforme prevede un mecanism de răspuns în situații de urgență, pentru cazurile în care Uniunea Europeană se confruntă cu creșteri neașteptate ale fluxurilor de migranți, similare crizei din 2015-2016, când peste două milioane de solicitanți de azil au intrat în blocul comunitar, mulți provenind din Siria și Afganistan, țări afectate de război.
Mecanismul le va permite statelor membre să reducă anumite garanții acordate solicitanților de azil, inclusiv să îi mențină în centrele de detenție de la frontierele externe ale UE pentru perioade mai lungi decât cele permise în mod obișnuit.
Sistemul va fi aplicat și în cazurile de așa-numită „instrumentalizare” a fluxurilor migratorii, acuzație formulată frecvent la adresa Belarusului și Rusiei. Mai multe state vecine ale Uniunii susțin că cele două țări împing migranți spre frontierele UE în încercarea de a destabiliza blocul comunitar format din 27 de state membre.
Critici la adresa noilor mecanisme
Organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la numeroase aspecte ale noului sistem.
Acestea susțin că noile reguli vor avea ca efect, în practică, plasarea în detenție a majorității migranților, inclusiv a copiilor, pe întreaga durată a procedurilor.
De asemenea, organizațiile avertizează că noile proceduri și ritmul accelerat de luare a deciziilor în cazurile individuale ar putea conduce, în multe situații, la prelungirea perioadelor de detenție pentru migranții care ajung în Uniunea Europeană.
Un număr de 12 state membre nu au finalizat încă pregătirile necesare pentru implementarea reformei, inclusiv amenajarea infrastructurii necesare desfășurării noilor proceduri de verificare la frontieră.
Alte țări s-au confruntat cu probleme legate de funcționarea bazei de date biometrice care va fi utilizată în cadrul sistemului.
Între timp, opinia publică europeană a devenit și mai critică față de fenomenul migrației după adoptarea reformelor, ceea ce a determinat statele membre să ceară măsuri suplimentare pentru gestionarea acestui fenomen.
