Ambasadele Franței, Germaniei, Spaniei și Olandei în României au transmis țării noastre mesaje de solidaritate în interval de câteva ore, ca răspuns la criticile venite din partea unor membri ai Administrației Trump, referitoare la decizia de anulare a alegerilor prezidențiale.
Autoritățile olandeze au reținut un al patrulea suspect în investigația privind dispariția unor obiecte valoroase de patrimoniu dacic, inclusiv celebrul Coif de aur de la Coțofenești, sustrase luna trecută din Muzeul Drents din Assen.
Ministerul Culturii amână pentru săptămâna viitoare publicarea proiectului de act normativ prin care își dorește să reglementeze transportul, paza și organizarea de expoziții cu bunuri de patrimoniu.
Muzeul de Istorie și Ministerul Culturii nu au respectat legea atunci când au transportat, în Olanda, piesele din tezaurul dacic, o arată raportul Corpului de control al premierului.
Corpul de Control al Prim-Ministrului a finalizat verificările la MNIR și la Ministerul Culturii, a transmis, joi, Marcel Ciolacu, iar „materialul rezultat” va fi înaintat Parchetului General.
Conducerea Muzeului Drents de unde au fost furate brățările dacice și coiful din aur susține că a respectat „toate acordurile” încheiate cu autoritățile române, iar la momentul spargerii nu se afla niciun paznic în instituția de cultură.
Spargere ca în filme la Muzeul Drents din Olanda. Au fost furate patru piese din aur din tezaurul dacic: coiful de la Coţofeneşti și trei brățări dacice. Hoții au aruncat în aer un zid al muzeului.
Proprietarul plăcuțelor de înmatriculare furate de hoți și folosite în jaful de la muzeul din Olanda avea camere de supraveghere instalate acasă, dar acestea nu acopereau locul în care era parcată mașina.
Din cauza riscurilor de securitate, unele muzee sunt dotate chiar și cu șanțuri antitanc. Specialiștii au explicat de ce unele obiecte din patrimoniul românesc au fost duse în Olanda.
Natalia Intotero, ministrul Culturii, a declarat pentru Euronews România că nu a primit din partea Muzeului Național de Istorie toate informațiile solicitate privind expoziția cu piesele din tezaurul dacic care au fost furate de la muzeul din Țările de Jos.
Contractul nepublic, în care apar și informații confidențiale despre sumele asigurate, a fost dat jurnaliștilor chiar de către Diana Baciura, secretara de stat de la Cultură.
Conducerea Muzeului de Istorie a României lansează acuzații după ce patru piese importante din Tezaurul Dacic au fost furate din Muzeul Drents, din Olanda. Muzeul olandez unde au fost expuse piesele avea obligația, prin contract, să asigure pază umană.
Marcel Ciolacu a anunțat, duminică, organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru „coordonarea eficientă a activităților de recuperare” a celor patru piese de tezaur furate dintr-un muzeu din Olanda.
Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a precizat duminică, în conferința de presă, că asiguratorul, o mare companie olandeză, a cerut „întărirea sistemului de securitate”, având în vedere valoarea exponatelor de la Muzeul Drents din Olanda.
Mai multe piese din tezaurul dacic al României, printre care și coiful de la Coțofenești, au fost furate din Muzeul Drents din Olanda. S-a întâmplat chiar în penultima zi a unei expoziții temporare unde au fost trimise peste 600 de artefacte de la muzee din țara noastră.
Marcel Ciolacu a transmis, pe Facebook, că piesele din tezaurul dacic furate de la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, trebuie recuperate rapid de autorități și să revină în siguranță în România.
Olandezii fac din nou controale la frontierele terestre, dar și în aeroporturile unde ajung curse din anumite zone ale lumii. Măsura va dura șase luni și face parte dintr-o campanie antimigrație declanșată de coaliția aflată la guvernare, condusă de partidul naționalist al lui Geert Wilders.
