Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, furate în urmă cu mai bine de un an de la Muzeul Drents din Țările de Jos, au fost găsite și predate autorităților române. Potrivit primei evaluări realizate de specialiștii muzeului olandez, piesa de tezaur ar avea nevoie doar de intervenții minore de restaurare.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Euronews România, ministrul Culturii, András István Demeter, a oferit detalii despre starea coifului, pașii care urmează și cine va suporta costurile reparațiilor.
Ministrul Culturii: „Deteriorările sunt minime și ușor de remediat”
Ministrul Culturii a subliniat că evaluarea preliminară indică daune reduse, însă a evitat să intre în detalii tehnice.
„Acestea sunt detalii de ordin extrem de tehnic despre care e bine să vorbească specialiștii. Ceea ce știm noi sunt declarațiile directorului muzeului din Drents, care este un profesionist și care ne-a spus că deteriorările care s-au produs sunt minime, sunt relativ ușor de remediat și au apărut în acele zone care oricum erau destul de vulnerabile pe coif”, a declarat András Demeter.
Specialiști români, trimiși în Țările de Jos
Înainte de orice intervenție, autoritățile române vor trimite o echipă de experți în Olanda pentru o evaluare completă.
„Deocamdată este nevoie ca o delegație de specialiști din România să se ducă la Drents, unde, alături de specialiștii de acolo și de reprezentanții asiguratorilor, să facă constatarea, de la autenticitate până la toate pagubele pe care le-ar fi suferit acest coif.
După aceea, în funcție de probleme și de complexitatea acestora, se va lua decizia asupra locului, datei, perioadei și a specialiștilor care vor efectua restaurarea”, a explicat ministrul.
Costurile reparațiilor, acoperite din asigurare
Ministrul Culturii a precizat că există clauze clare în contractul de asigurare privind acoperirea daunelor.
„Contractul de asigurare are clauze exprese, speciale și foarte clare, care prevăd că orice deteriorare, în ipoteza identificării acestor bunuri, se suportă din costurile de asigurare” a explicat ministrul.
În acest context, România ar putea reține o parte din despăgubirile deja încasate.
„România va putea să rețină costurile justificate de reparație”, a adăugat Demeter.
Detalii din anchetă, în continuare confidențiale
Întrebat despre eventuale informații oferite de suspecți sau despre modul în care a fost recuperat tezaurul, ministrul a precizat că aceste aspecte nu sunt publice.
„Aceste informații nu sunt publice încă, deoarece judecata nu a avut loc și oricum este de competența autorităților polițienești și a parchetului competent din Olanda”, a explicat acesta.
De asemenea, nu există informații oficiale nici despre locul în care au fost găsite piesele.
În ceea ce privește cea de-a treia brățară dacică, ministrul a subliniat că lipsa detaliilor ține strict de anchetă.
„Este un detaliu care ține strict de anchetă, de modul de derulare a acestei anchete de către specialiștii din Olanda. Nu ne-au comunicat informații și cred că nici nu au ce comunica, atâta vreme cât este un dosar deschis”, a precizat ministrul Culturii.
Ministrul Culturii: „Nu pot face estimări” privind revenirea în țară
Ministrul Culturii a evitat să avanseze un termen pentru momentul în care coiful va putea fi expus din nou în România.
„Nu pot să fac estimări, pentru că nu cred că în relația cu patrimoniul estimările sau prezumțiile sunt conduita corectă. Vom urma toți pașii procedurali prevăzuți, în primul rând în contractul de asigurare, în al doilea rând în contractul încheiat între cele două muzee. Interesul României, cât și interesul părții olandeze, este ca acestea să fie repatriate cât de curând cu putință”, a declarat ministrul.
Ministrul Culturii a vorbit și despre concluziile trase după acest caz: „Calamitățile, nici cele naturale, nici cele umane, nu pot fi prevăzute, dar măsuri preventive trebuie să fie luate și întotdeauna trebuie să încercăm să identificăm și mai multe mijloace prin care să asigurăm siguranța tuturor bunurilor.”
În plan legislativ, autoritățile spun că au fost deja luate măsuri.
„În urma acestei întâmplări nefericite, concluziile la nivel legislativ au fost trase. Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care am dispus măsuri de natură legislativă, astfel încât să evităm sau să reducem riscurile unor asemenea situații pe viitor. Este un act normativ în vigoare, produce efecte, iar principalul său efect este accesibilizarea tuturor la bunurile culturale mobile ale patrimoniului național”, a concluzionat ministrul Culturii.
