Muzeul Național de Istorie al României așteaptă finalizarea restaurării de aproape 20 de ani și nu mai apucăm să vedem lucrul ăsta dus la bun sfârșit, a declarat conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, profesor de Istorie Veche şi Arheologie de la Universitatea Al. Ioan Cuza din Iaşi, la Euronews România. În contextul recuperării coifului de la Coțofenești și a două dintre cele trei brățări dacice, cadrul universitar a tras un semnal de alarmă că nu avem încă spațiile amenajate și restaurate pentru expunerea unor astfel de piese de patrimoniu.
În emisiunea „Ediție specială” de la Euronews România, conf. univ. dr. Vasile Cotiugă a explicat că brățările dacice și coiful de la Coțofenești sunt piesele importante ale tezaurului României care „merită o atenție deosebită din partea tuturor - din partea autorităților, guvernanților, dar și din partea publicului.”
Unde ar putea fi expuse brățările dacice și coiful de la Coțofenești după ce au fost recuperate în Țările de Jos
„Din păcate, în ultima vreme, foarte multe dintre muzeele noastre naționale, muzeele de referință, sunt într-o etapă de restaurare. Inclusiv Muzeul Național de Istorie al României de vreo 20 de ani tot așteaptă finalizarea restaurării și nu mai apucăm să vedem lucrul ăsta dus la bun sfârșit.
Tezaurul României și multe dintre piesele care fac referința la istoria și cultura noastră trebuie să fie în muzeele reprezentative, cu acces mai direct și mai rapid pentru publicul care vizitează România”, a afirmat profesorul Cotiugă.
Profesor de Istorie Veche şi Arheologie a amintit că există o discuție dacă aceste obiecte importante de patrimoniu „să fie retrimise la muzeele de unde au provenit dintr-o perioadă anterioară, de dinainte de 1989.”
„Este, din păcate, un regret pentru că nu avem încă spațiile amenajate, restaurate și nici tematicile pentru expozițiile viitorului, pentru că până în prezent s-au realizat multe expoziții.
Ele au avut o perioadă de viață în contextul în care au fost realizate, dar trebuie să privim spre viitor și să ne racordăm la cerințele publicului, de a vedea aceste bunuri culturale într-o manieră pe care o găsim interesantă pentru ei și pentru noi deopotrivă”, a mai precizat Vasile Cotiugă, la Euronews România.
Clădirea Muzeului Național de Istorie a României, între ruină și reabilitare
La sfârșitul lunii ianuarie, a fost revoltă în rândul angajaților de la Muzeul Național de Istorie a României, după declarațiile făcute la Euronews de ministrul Culturii, Andras Demeter. El a dat vina pe managementul instituției de cultură pentru faptul că, de mai bine de două decenii, clădirea muzeului este blocată undeva între ruină și reabilitare - asta deși bani s-au găsit pentru lucrări.
- Palatul Poștelor, un edificiu monument istoric construit între anii 1894 și 1900, este sediul Muzeului Național de Istorie a României din anul 1972.
De altfel, pentru ca muncitorii să poată începe consolidarea, este nevoie ca toate obiectele istorice ale muzeului să fie mutate într-un alt spațiu. Angajații susțin că, în ultimii ani, au trimis repetat propuneri către minister, însă ar fi fost ignorați sau refuzați.
Între timp, clădirea muzeului își continuă degradarea, chiar dacă bani de reabilitare există. Însă pentru ca ea să poată începe, muzeul trebuie să-și mute toate bunurile istorice - peste 16 milioane de obiecte filatelice și 750.000 de bunuri culturale. În această categorie din urmă intră și întreg tezaurul istoric. Spații s-au găsit, însă ministerul nu a alocat bani pentru ele, acuză angajații muzeului.
Cristina Moisescu, contabil-șef MNIR: „Am găsit și spații care erau de vânzare. Am făcut note de fundamentare, am solicitat fonduri, am informat ministerul. S-au făcut comisii. Rezultatul? Ori este prea scump, ori nu primim un răspuns. În orice caz, nu s-au pierdut bani pentru că noi n-am făcut un front de lucru constructorului. Se va ajunge în punctul zero, când va intra constructorul și noi vom fi aici."
Cât costă consolidarea Muzeul Național de Istorie
Lucrări de consolidare s-au mai făcut în ultimele două decenii, însă acestea s-au oprit din diverse motive. Acum, muzeul poate organiza expoziții permanente în doar câteva săli, iar holul principal rămâne singura zonă pentru expozițiile temporare.
Investiția pentru consolidarea Muzeul Național de Istorie se ridică la aproape 100 de milioane de euro, iar odată finalizată intervenția, clădirea ar urma să devină al doilea cel mai mare monument istoric consolidat din România, conform Unității de Management al Proiectului din Ministerul Culturii. Banii vin dintr-un acord de împrumut semnat de țara noastră cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
