Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ne va da un răspuns peste „câteva luni sau chiar peste un an”, a declarat ministrul Justiției. Radu Marinescu a avut o intervenție în direct la Euronews în care a explicat ce pași vor urma după ce Curtea Constituțională a amânat din nou o decizie privind pensiile magistraților. Oficialul din guvernul condus de Ilie Bolojan a refuzat să facă o analiză prin care să explice dacă țara noastră mai are șanse să primească 231 de milioane de euro, bani europeni nerambursabili, conform jalonului din PNRR.
Radu Marinescu, în direct la Euronews: „Dacă avem o procedură accelerată, s-ar putea să avem un interval de timp mai redus”
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a cincea oară pronunțarea unei decizii privind constituționalitatea legii care modifică pensiile de serviciu ale magistraților. Următoarea ședință a fost programată pe 18 februarie. În mod surprinzător, ședința de astăzi a avut loc, deși se știa că unul dintre judecători și-a depus cererea de concediu. Judecătorul Gheorghe Stan s-a prezentat la ședința de la CCR.
„O să vi se pară paradoxal ce vă spun: avem o discuție despre justiție, dar într-un cadru în afara justiției. De ce spun asta? CCR este un organism politico-jurisdicțional în afara sferei justiției, fie înțeleasă în sens de administrație, fie înțeleasă în sens de administrare a justiției, prin instanțe de judecată și parchete.
CCR este în afara justiției, iar ca organism independent se pronunță pe chestiunile de constituționalitate. În actuala procedură, din punct de vedere politic, a existat un obiectiv al coaliției, s-a trecut la elaborarea unui proiect de lege, la care și ministerul Justiției a contribuit, în limita competențelor sale, după care s-a trecut prin Guvern, Parlament, iar acum există o critică de neconstituționalitate de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a ajuns dosarul pe masa CCR. Au fost mai multe termene și nu aș vrea să comentez pe marginea acestor termene. Este important ca fiecare termen să reflecte o activitate concretă desfășurată la CCR”, a declarat Radu Marinescu.
- România pierde 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, după a cincea amânare consecutivă a CCR în cazul pensiilor speciale
- Ce ar fi putut România să facă cu 231 de milioane de euro, banii din PNRR pentru reforma pensiilor speciale. „E vorba de ideea de dreptate”
- „Mutarea” ÎCCJ, cheia privind pensiile magistraților. Augustin Zegrean: „Soluția durează ani de zile”. Ce se întâmplă cu judecătorul intrat în concediu
Ministrul a explicat și care ar fi motivele care i-au determinat pe judecători să amâne din nou decizia
„Nu cunosc motivele amânării de astăzi, înțeleg că ar fi vorba despre o solicitare de sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizare a Curții de Justiție a UE, care ar urma să analizeze o chestiune care ar ține de ecuația de interacțiune dintre dreptul național și dreptul european.
Din datele pe care le am au mai existat și alte solicitări făcute către CCR, atunci când Curtea Constituțională a analizat chestiuni de conformitate a unei norme cu cele constituționale. Au existat respingeri la CCR, pe rațiuni de inadmisibilitate, dar a existat și cel puțin o admitere de care eu am cunoștință. Ca mecanism... Se va discuta la Curtea Constituțională despre oportunitatea și legalitatea și întrunirea condițiilor pentru sesizare, iar dacă se respinge această cerere atunci Curtea va continua deliberarea pe aspectele cunoscute, iar dacă se admite această sesizare, adică dacă se apreciază la nivelul CCR, că există o chestiune între legea națională și normele europene, atunci pentru lămurirea acestei chestiuni, trebuie să se aștepte soluția Curții de Justiție a UE”, a mai afirmat Marinescu.
Lucrurile s-au complicat și mai mult după ce Instanța Supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat că vrea ca CCR să ceară lămuriri de la Curtea Europeană de Justiție.
„Aici avem două ipoteze. Dacă avem o procedură accelerată, s-ar putea să avem un interval de timp mai redus, dacă se urmează o procedură normală este posibil ca intervalul de timp să fie mai mare. Într-o procedură accelerată putem vorbi de luni, iar într-o procedură normală vorbim chiar de un an sau mai mult. Nu pot să vă prezint cu certitudine astfel de repere de timp”, a mai spus Marinescu.
ÎCCJ a depus și o expertiză contabilă la dosar și susține că în unele cazuri pensiile vor ajunge mai mici decât cele care sunt calculate pe baza principiului contributivității.
Proiectul de modificare a pensiilor magistraților, adoptat de Guvern, prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. În plus, cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat.
