Speculațiile de până acum privind modificarea pensiilor magistraților devin, încet dar sigur, realitate, mai ales că a confirmat-o și ministrul Dragoș Pîslaru, care a anunțat că România își poate lua adio de la cele 231 de milioane de euro.
Iar cheia o reprezintă ultima mutare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a cerut Curții Constituționale să sesizeze Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene.
De ce cheia pentru pensiile magistraților e la ICCJ
Numai că durata așteptării soluției este una extrem de mare. O spune fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean. Fostul judecător a explicat, la Euronews România, ce presupune această procedură.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: „Problema e că s-a cerut sesizarea Curții Europene de Justiție. Înseamnă că, dacă CCR admite această cerere, vor trimite cererea la Curtea Europeană de Justiție, pentru a da o soluție preliminară. Soluția dată de Curtea Europeană nu este obligatorie. De aceea, în soluția pe care ei o dau, nu spun: ăla are dreptate, ci dau un răspuns că respectă sau nu respectă legislația și jurisprudeța europeană.
Dar problema e că, în astfel de cereri adresate Curții, răspunsul la ele durează foarte mult. În practica instanțelor din România se folosește această procedură. Mulți cer în instanță, motivând prin faptul că legislația României este diferită sau în contradicție cu normele europene. Atunci, în practica din România, durează cam doi ani până vine răspunsul de la Curtea Europeană de Justiție. Și vine un răspuns preliminar, nu o hotărâre. CCR poate să considere că nu e cazul, decizia îi aparține. Cel care judecă dă soluția, el sesizează sau nu sesizează Curtea Europeană. Și împotriva acestei hotărâri nu există cale de atac.
O singură dată a cerut un punct de vedere de la Curtea Europeană de Justiție, răspuns care a venit după foarte multă vreme. Era într-un domeniu nou pentru România: doi domni căsătoriți undeva în Occident au cerut să li se recunoască căsătoria în România. A fost în favoarea lor punctul de vedere. A durat un an sau doi.
Nu este un termen la care să dea soluție. Ei merg cu termenul în ordinea solicitării. În tratatul CEDO se spune că termenul trebuie să fie rezonabil, dar nu spune ce înseamnă rezonabil. (...)
Ce cred eu? Se va trimite dosarul la Curtea Europeană de Justiție. Și dosarul de la CCR se suspendă până vine răspunsul de acolo."
Un judecător de la CCR a intrat în concediu paternal cu o zi înainte de ședință
În plus, cu o zi înainte de ședința CCR, unul dintre judecătorii acestei Curți, Gheorhe Stan (52 de ani), propus de PSD în această funcție, a intrat în concediu paternal. Regula este că un judecător care a luat parte la dezbateri de la început trebuie să le și termine. Numai că Augustin Zegrean susține că, în acest caz, situația este alta.
Însă a fost un exemplu recent când, într-o altă sesiune, judecătoarea Simina Tănăsescu a venit din concediu.
Morala nu-i interesează pe ei
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: „Este interesant. Nu pentru că el pleacă în concediu paternal. Nu mă așteptam ca, la CCR, să mai fie judecători care să fie în această situație. În fine. Ce se întâmplă? Păi nu se întâmplă nimic. Ar putea fie ca el să vină la ședință mâine, -nu-l oprește nimeni dacă este în concediu de paternitate - fie să se continue dezbaterile fără el. Practic, în acest dosar, nu s-a intrat în dezbatere, au tot amânat soluția și ar putea să meargă cu cei opt să judece în continuare.
Au amânat-o pe diverse motive: ba că patru au plecat de la ședințe, ba că patru n-au mai venit, ba că s-a cerut termen ca să studieze un raport de expertiză contabilă. Deci nu s-a intrat în dezbaterea fondului.
Dacă sunt de rea credință, da, dar nu cred că se merge până acolo, nu se poate ajunge până acolo. (...) Nu se poate opri procedura datorită concediului lui, este exclus. Dacă ar fi femeie și ar sta în concediu de maternitate doi ani, ar aștepta doi ani? Nu este niciun risc pentru ei, judecătorul nu poate fi pedepsit pentru că adoptă o anumită atitudine. Nu are cum. Dar să fie conformă cu legea și atâta tot. Morala e altceva acolo, morala nu-i interesează pe ei.”
- Curtea Constituțională a amânat de patru ori decizia privind modificările la pensiile magistraților.
- Pe 2 decembrie 2025, Guvernul și-a asumat răspunderea pentru proiectul pensiilor magistraților, care prevede că aceștia se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48, așa cum este în prezent, iar pensia poate fi de cel mult 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.
