Ce sfaturi i-ar da Edgars Rinkēvičs președintelui Nicușor Dan, privitor la drone

Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei: „Aș cere și eu sfaturi, pentru că și noi ne confruntăm cu aceeași problemă. La aceste lucruri mă refeream când discutam despre amenințări. Sistemele de apărare nu funcționează corespunzător, nu sunt moderne. Am avut câteva incidente; majoritatea au fost drone ucrainene care s-au rătăcit sau au fost prăbușite în țările Baltice, Polonia, chiar și în Finlanda. Este, într-adevăr, o chestiune fierbinte, sensibilă. Cu siguranță voi cere sfatul colegilor mei la summitul B9, iar un lucru pe care ne dorim să-l facem este să invităm mai mulți experți ucraineni în Letonia și să cooperăm mai mult cu Ucraina, pentru că ei sunt experții adevărați.

​A doua chestiune: am avut o reformă pe partea legislativă, deoarece legislația noastră nu a fost suficient de adaptată. Există o diferență majoră atunci când vorbim de Letonia, Ucraina sau România. Ucraina și-a închis spațiul aerian, ei sunt în război, dar spațiul aerian românesc și cel leton sunt deschise. Există provocări privind modul în care răspunde Europa la acestea. Vom discuta aceste chestiuni.

​Oamenii sunt speriați, în mod special dacă avem alarme la 3 dimineața, așa cum am avut un caz recent. Există și o dezbatere politică intensă la noi în țară. Aș spune că oamenii care și-au exprimat dezamăgirea sunt de înțeles. Noi încercăm să găsim nu doar abordarea corectă față de drone, ci și abordarea corectă atunci când vorbim cu populația. Și nu e ușor. Repet că noi suntem parte a NATO. Din păcate, nu putem afirma că aceste incidente nu se vor repeta. NATO își consolidează sistemele de apărare.”

Există posibilitatea retragerii SUA din NATO?

Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei: „Nu aș spune că există semne că SUA părăsesc NATO. În contextul actual, observăm o anumită dezamăgire cu privire la unii membri ai alianței; vedem că, din păcate, retorica unor state membre nu este productivă și că există anumite declarații care vin din SUA și care trezesc îngrijorare în Europa.

​Dacă noi implementăm acele angajamente pe care le-am făcut anul trecut, la summitul de la Haga, cu privire la cheltuielile pentru apărare, în primul rând Europa va fi mai puternică, iar apoi nu vom mai fi îngrijorați de tensiunile politice care vin de peste Ocean. A doua chestiune este că încă văd și cred că Europa are nevoie de SUA din motive practice, dar și din motive politice. Iar SUA realizează că și ele au nevoie de Europa.

​Cred că putem alinia aceste interese, valori și acțiuni comune. Acestea fiind spuse, trebuie să avem grijă să nu distrugem această încredere reciprocă, ci să reconstruim câteva dintre podurile și relațiile care au fost afectate. Noi putem fi acele țări care pot facilita acest proces de redresare a relațiilor deoarece, atunci când ne uităm la relațiile bilaterale cu SUA, țările de pe flancul estic par să aibă o relație bună. Cred că vom continua în acest mod și sper că Letonia va găzdui mai multe trupe americane. Suntem pregătiți să oferim sprijin logistic; angajamentele financiare au fost deja adoptate. Vom discuta aceste lucruri în continuare și sper că toți membrii NATO își vor alege cu grijă cuvintele atunci când discută despre alte națiuni sau în cadrul propriilor discuții interne. Și aici, sper ca și summitul de la Ankara să transmită un mesaj de unitate.”

De ce noua eră politică în care am intrat ne sperie

Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei: ​„Este ceva care ne sperie. Cred că lumea de după Războiul Rece a arătat ceva pozitiv atât pentru noi, cât și pentru România. Noi ne-am obținut independența după 50 de ani de ocupație, iar ambele țări s-au alăturat UE și NATO, beneficiind foarte mult de acest fapt. Ca națiuni mici, suntem interesate să avem o evoluție pozitivă. Am văzut ce s-a întâmplat în Georgia în 2008, am văzut apoi Crimeea, iar acum vedem Ucraina.

​Sunt multe alte astfel de zone în lume și trebuie să știți că dreptul internațional nu mai reprezintă ceva pe care marile puteri să îl mai respecte. Vedem că există o prăbușire a structurilor internaționale. Știu că mulți spun că NATO este învechit. Nu, NATO nu este învechit. În toate discuțiile interne, vedem că există în continuare un interes comun în alianță și înțelegem că trebuie să avem o poziție fermă și să ne facem datoria. Vorbim atât de creșterea capacității de apărare, cât și de faptul că trebuie să ne asumăm o mai mare responsabilitate.

​Cred că totul se schimbă; ordinea internațională este transformată în acest moment. Vedem atacuri împotriva dreptului internațional și cred că, în acest sens, avem nevoie să reconsiderăm responsabilitatea individuală. Ceea ce ne sperie este faptul că structuri precum ONU nu au fost capabile să ajute în anumite regiuni, precum Siria, Yemen sau altele. Am văzut că au existat state care nu au respectat deloc dreptul și ordinea internațională. Acesta este un lucru care mă îngrijorează și mă sperie.

​Nu, Europa încă nu face suficient, dar cred că ne trezim. Țara mea a decis să adopte o lege în 2017, prin care vom majora cheltuielile pentru apărare. Multe țări din regiunea noastră se apropie de acest obiectiv sau de acea cifră de 2% (sau targetul asumat), cred că veți reuși și dumneavoastră să vă apropiați de acea țintă, pentru că sunt convins că și dumneavoastră vă confruntați cu aceleași provocări. Vedeți dificultățile din regiune.

​În acest punct, industria de apărare este, cred, cu un pas în spate. Începem să vedem că Ucraina ne învață foarte multe lecții. Armata noastră trebuie să se adapteze la această realitate; vorbim de specialiști în drone, în apărare electronică. Vorbim de un război care nu seamănă cu niciun alt război din secolul XX, iar aici sunt multe lecții care trebuie învățate. Trebuie să ne adaptăm, să ne reformăm, să ne modernizăm. Ne-am bazat foarte mult pe partenerii noștri din SUA pentru a ne ajuta, le-am cerut ajutorul întotdeauna, dar să fim sinceri: nimeni nu a cheltuit acea cifră de 2% în 2014 sau recent. Speram că altcineva sau alți parteneri vor avea grijă de noi. Acești aliați încă sunt acolo și sunt convins că vor rămâne, dar ei cer ca noi să ne asumăm responsabilitățile în mod serios. Ne trezim în acest moment, dar nu am ajuns încă la obiectivul de a ne asigura singuri propria securitate.”

Când se termină războiul din Ucraina

Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei: „Nu știu, cred că nimeni nu știe când se termină războiul. Ceea ce este încurajator în acest moment este ceea ce am văzut recent pe front: Ucraina a reușit să dezvolte sisteme de drone și lansatoare de rachete care lovesc puternic economia și infrastructura Rusiei.

​Vedem că Rusia continuă să atace infrastructura civilă din Ucraina, însă nu reușește să obțină avantaje majore, așa cum a făcut-o în primii doi-trei ani. Un semn clar că există probleme în Rusia l-a reprezentat parada de 9 mai (Parada Victoriei). A fost un episod scurt, fără tehnică militară complexă. În același timp, este important să nu devenim complezenți, ci să sprijinim Ucraina atât financiar, cât și militar, și să continuăm să aplicăm sancțiuni împotriva Rusiei, dar și împotriva Belarusului. Aceste lucruri nu trebuie să înceteze.”

Consolidarea apărării flancului estic al NATO este principala preocupare

Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei: „Acest summit B9 alătură țări cu o viziune comună în regiune. După cum știți, și prietenii din nord ni se alătură, iar securitatea de pe flancul estic trebuie să fie definită ca o securitate regională a NATO. Cred că există trei chestiuni importante de discutat.

​Mai întâi, vorbim despre pregătirea summitului NATO de la Ankara. Știm că avem în prezent anumite probleme în interiorul Alianței și credem că flancul estic și cel nordic pot aduce mai multă vitalitate acestor discuții. Ne putem concentra asupra consolidării Alianței Nord-Atlantice și asupra modului în care putem lucra împreună cu SUA, Canada și restul națiunilor.

​A doua chestiune o reprezintă flancul nordic. Vedem că Rusia are o poziție agresivă și că, deși Ucraina a redobândit inițiativa strategică, Rusia reprezintă în continuare o amenințare pentru toate aceste națiuni. Așadar, consolidarea apărării presupune măsuri care trebuie discutate.

​În ultimul rând, sprijinul pentru Ucraina. Am realizat deja multe lucruri, dar avem nevoie să consolidăm apărarea Ucrainei și să o susținem în continuare, deoarece războiul nu s-a sfârșit. Ucraina are nevoie de sprijinul nostru, însă, de data aceasta, trebuie să recunoaștem că și noi am învățat foarte multe lecții de la Ucraina.”