România va pierde cel mai probabil 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ÎCCJ și a celei de-a cincea amânări consecutive a CCR în cazul dezbaterii reformei pensiilor speciale. Anunțul a fost făcut de ministrul Proiectelor Europene. „E o zi neagră pentru toți cei care vor o justiție dreaptă și necoruptă”, a scris Dragoș Pîslaru.
„A cincea amânare consecutivă la CCR. România, cel mai probabil, va pierde 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ICCJ”, a transmis ministrul Proiectelor Europene, pe Facebook.
Dragoș Pîslaru și-a nuanțat declarațiile, deși inițial dăduse ca sigură pierderea fondurilor.
„A cincea amânare consecutivă la CCR. România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ÎCCJ.
România este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal.
În ciuda tuturor eforturilor Guvernului si prim-ministrului Ilie Bolojan, astăzi au câștigat ei, cei care au fugit de la ședințe de frică să nu își piardă privilegiile.
E o zi neagră pentru toți cei care vor o justiție dreaptă și necoruptă. E o zi neagră pentru toți cei care își doresc o Românie modernă și europeană”, a scris Dragoș Pîslaru, pe Facebook.
Știrea inițială:
Șansele ca România să mai recupereze cele 231 de milioane de euro din PNRR după noua amânare din partea CCR în cazul legii pensiilor speciale sunt extrem de reduse, a declarat ministrul Proiectelor Europene. Chiar și așa, Guvernul trebuie să meargă până la capăt cu reforma, consideră Dragoș Pîslaru.
De asemenea, el a avertizat că „există posibilitatea de a discuta o sumă de circa 100 de milioane de euro care să fie vizate de aceste selecții neîndeplinite” în cazul cererii 3 de plată din PNRR.
Pîslaru a criticat amânările succesive ale judecătorilor Curții Constituționale în cazul reformei pensiilor speciale pe care o consideră de „importanță națională”.
„Combinațiile acestea cu amânările succesive de patru ori, acum a cincea amânare creează în opinia publică imaginea unei lipse de apetențe de a rezolva această reformă importantă, indiferent cât respect avem pentru zona legată de procedură instituțională.
Atâta timp cât vedem că, pe de o parte, atacuri la Guvern din partea CSM cu făcut prim-ministrul mincinos, că reforma ar putea fi îndeplinită fără promulgarea acestei legi, lucru pe care-l repet în spațiul public - este fals. Avem de la Comisia Europeană clar mențiunea că proiectul de lege dacă ar fi fost promulgat, îndeplinea jalonul. Dacă nu este îndeplinit, vom pierde bani”, a afirmat ministrul Proiectelor Europene.
Dragoș Pîslaru: Până nu avem scrisoarea oficială din partea Comisiei, banii nu sunt încă pierduți
Pîslaru a reiterat că Guvernul Bolojan a făcut „toți pașii posibili ca această legislație să poată fi promulgată la timp”
„Așa cum a fost prim-ministrul după ce am avut întâlnirea cu Comisia Europeană la Bruxelles, termenul de astăzi era un termen care depășea, pe de o parte termenul de 28 noiembrie, după aceea depășea și termenul de două luni de după, care de obicei sunt clarificările pe care le mai poți face ca stat membru.
O văzusem ca o ultimă așteptare din partea Comisiei Europene pe acest subiect. Până nu avem scrisoarea oficială din partea Comisiei, banii nu sunt încă pierduți”, a afirmat Pîslaru.
„După cum a spus și prim-ministrul, șansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse”, a adăugat el.
„Această reformă slăbește încrederea românilor în modul în care este administrată țara”
„Dacă vă puneți în pielea Comisiei Europene, uitându-vă la o țară care de patru ani și mai bine nu rezolvă o reformă, iar acum suntem într-o situație. Din 2 decembrie avem cinci amânări succesive - atenție - pe o cauză unde analiza din septembrie până în octombrie a fost deja făcută pe text. Textul în sine nu are nicio modificare.
Analiza Curții a fost făcută în acea perioadă, foarte temeinic. Atunci a fost respinsă pe procedură, iar acum se tot analizează în continuare și sunt amânările acestea succesive.
Nu cred că există cineva în țara asta care să aibă sentimentul de dreptate, de echitate sau că această situație poate să rămână așa. Este clar că există o responsabilitate directă - o dată legată de bani, pe de altă parte, această reformă slăbește încrederea românilor în modul în care este administrată țara”, a menționat Pîslaru.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Par niște tergiversări care sunt făcute cu un scop foarte clar de a prezerva niște interese
„Vedem niște elemente care țin de amânări succesive. Auzisem inclusiv ideea aceasta să mergem către Curtea Europeană de Justiție. Toate aceste lucruri nasc întrebarea: de ce nu au fost de la început?
Ele par niște tergiversări care sunt făcute cu un scop foarte clar de a prezerva niște interese, în condițiile în care magistrații sunt în conflict de interese pe acest subiect. Până nu avem scrisoarea oficială nu putem spune că am pierdut banii”, a explicat el.
Alte 100 de milioane de euro din PNRR, în pericol
„De pe cererea 3 cea mai mare sumă care pe fonduri nerambursabile provine din pensiile magistraților. Există însă alte două jaloane care țin de selecțiile în companiile de stat din domeniul transporturilor și energiei. Transporturi - cinci companii; energia - trei companii.
Pe ansamblu, există posibilitatea de a discuta o sumă de circa 100 de milioane de euro care să fie vizate de aceste selecții neîndeplinite. Sunt parțial pe grant, parțial pe împrumut.
Practic, aceste reforme trebuiau făcute cu mult timp în urmă. Discutăm de întârzieri de ani de zile, de interimate și de poziții vacante la aceste companii.
În mai am primit acea perioadă de șase luni de suspendare. Cred că, având în vedere că am avut adrese succesive în Guvern, am notificat cu privire la grafic și la lucrurile care trebuiau să se întâmple, există o responsabilitate directă legată de managementul acestor companii și în sectoarele respective”, a concluzionat el.
