Cu 231 milioane de Euro poți să cumperi 2.000 de ambulanțe noi, să construiești 100 de școli sau să inaugurezi 50 de kilometri de autostradă, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, făcând referire la banii pe care România i-ar putea pierde dacă nu îndeplinește reforma pensiilor speciale. Dragoș Pîslaru a reamintit că România și-a asumat prin PNRR reforma pensiilor speciale încă din noiembrie 2021, însă de atunci „niciun Guvern n-a catadicsit să se preocupe serios și fără artificii de această problemă”.
- Judecătorii Curții Constituționale au amânat pentru a cincea oară decizia privind reforma pensiilor speciale, pentru a avea timp ca să analizeze solicitarea ÎCCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
- Următoarea ședință se va desfășura pe 18 februarie.
Dragos Pîslaru susține că „astăzi este ceasul al treisprezecelea: ziua în care CCR poate să decidă dacă România își ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanța școli, spitale sau autostrăzi”.
„Cu 231 milioane de Euro poți să cumperi 2.000 de ambulanțe noi, să construiești 100 de școli sau să inaugurezi 50 de kilometri de autostradă. Știți vorba aia: „Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă”? În cazul de față e vorba de 231 milioane de Euro și de ideea de dreptate în România.
După ani de zile în care dezechilibrele din bugetul de pensii publice au fost în creștere, după recomandări de țară succesive din partea Comisiei Europene, România și-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor speciale. Se întâmpla în noiembrie 2021, cu mai bine de 4 ani și jumătate în urmă”, a scris Dragoș Pîslaru, pe Facebook.
Dragoș Pîslaru, despre reforma pensiilor speciale: Din noiembrie 2021 niciun guvern n-a catadicsit să se preocupe serios și fără artificii de această problemă
„Adică cum reforma pensiilor speciale? Adică România să aibă, în sfârșit, un sistem de pensii echitabil pentru toată lumea, fără categorii privilegiate. Adică pensia pe care o primești să reflecte anii pe care i-ai muncit, iar această regulă să fie aplicabilă tuturor românilor. Și bugetul țării să fie echilibrat.
Din noiembrie 2021 niciun guvern n-a catadicsit să se preocupe serios și fără artificii de această problemă. S-a încercat inclusiv mimarea reformei prin introducerea de cai troieni în proiecte legislative, care să garanteze că acestea vor pica testul de constituționalitate (așa cum a fost cazul supraimpozitării unei singure categorii de pensii)”, a mai precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Pîslaru: Guvernul a depus absolut toate demersurile legale pentru ca reforma pensiilor magistraților să se întâmple
„Ilie Bolojan a fost primul prim-ministru care a făcut pași concreți și clari în această direcție.
Guvernul a depus absolut toate demersurile legale pentru ca reforma pensiilor magistraților să se întâmple, încă din vara anului trecut, când a fost învestit în funcție.
Am pregătit o alternativă constituțională referitoare la raportul între pensie și ultimul salariu, bazată pe studii și analize la nivel European. Am fost în permanent contact cu Comisia Europeană care a apreciat că prin noua propunere a Guvernului îndeplinim jalonul și recuperăm banii suspendați. Apoi am aprobat proiectul de lege și l-am trimis spre aprobare și promulgare în timp util, încă din septembrie”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
Dragoș Pîslaru susține că ÎCCJ și CSM au sesizat CCR, de teamă ca unii judecători și procurori să nu-și piardă privilegiile
„Procedura Guvernului a fost contestată la Curtea Constituțională de către Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, de teamă unor judecători și procurori de a nu își pierde privilegiile.
CSM a mers până într-acolo încât să îl acuze public pe prim-ministrul de minciună, clamând că jalonul nr. 215 este deja îndeplinit, deși Guvernul a fost mereu în corespondență clară cu Comisia Europeană pe acest subiect. Absolut scandalos”, a mai menționat Pîslaru.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: CCR poate să decidă dacă România își ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro
„În octombrie 2025, CCR a respins proiectul de lege pe vicii procedură, cu o decizie luată la limită. Guvernul a refăcut procedura și l-a retrimis spre aprobare în zilele în care data limită de 28 noiembrie tocmai expira.
Au urmat patru amânări succesive ale Curții Constituționale, patru prevalări de la o decizie finală, ba argumentând că n-au suficiente date, ba prin fuga de la ședințele de plen a judecătorilor numiți politic de PSD.
Astăzi este ceasul al treisprezecelea: ziua în care CCR poate să decidă dacă România își ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanța școli, spitale sau autostrăzi”, a afirmat ministrul.
„Justiția nu poate fi capturată de un cerc de interese”
„Vreau să fiu cât se poate de clar: justiția nu poate fi capturată de un cerc de interese, în jurul unei conduceri despre care există investigații media care sugerează despotism și partizanat politic, aflată în vădit conflict de interese pe subiectul pensiilor speciale.
A nega prerogativa Guvernului de a echilibra bugetul înseamnă cu adevărat să demolezi echilibrul puterilor în stat.
Nu trebuie să fii expert constituțional ca să realizezi că tot ce s-a întâmplat în cadrul acestui proces a fost profund greșit. Toți românii simt nedreptatea și inechitatea existentă. Dacă iresponsabilitatea continuă, să nu își imagineze nimeni că nota de plată va rămâne neplătită. E timpul să ne trezim”, a concluzionat el.
