Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Doi ani de război în Ucraina. Tulcea, singurul judeţ din România în care au căzut drone ruseşti

Publicat de: Euronews

Tulcea este singurul judeţ din România pe raza căruia lucrătorii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au descoperit anul trecut fragmente de drone folosite de Rusia în atacarea porturilor ucrainene de la Dunăre şi singurul în care militarii au construit două adăposturi pentru protejarea populaţiei. Unul dintre ele este folosit uneori ca loc de joacă de către copiii din zonă.

În satul Plauru din comuna Ceatalchioi, localitatea în care militarii au construit anul trecut cele două adăposturi pentru populaţie, oamenii îşi amintesc de primele semne ale războiului din Ismail, localitatea ucraineană de care-i desparte doar Dunărea.

"În 2022, sunau alarmele la ei (ucraineni - n.r.) şi toate bisericile alea trăgeau clopotele, că acolo sunt biserici multe. Voiai, nu voiai, îţi curgeau lacrimile. Tot felul de clopote sunau. Îţi făceau părul în cap ca la arici. După aia, au început să dea cu dronele, anul trecut. Atunci când se trăgea, se auzea poc-poc. Ziceai că vrea să împuşte vrăbii. Dar acum, ultima oară când au tras, au tras cu o mitralieră", a declarat Alexandru Nedelcu, în vârstă de 68 de ani, din satul Plauru, potrivit Agerpres.

În contextul în care la data de 17 iulie 2023 Federaţia Rusă şi-a suspendat oficial participarea în cadrul "acordului cerealelor ucrainene", forţele armate ruse au trecut la executarea unor noi tipuri de acţiuni militare, îndreptate împotriva Ucrainei şi intereselor sale economice, concretizate prin atacuri aeriene cu "drone kamikaze", probabil de tip GERAN-2, asupra unor ţinte din sudul regiunii Odesa, care au vizat şi elemente de infrastructură din zona porturilor fluviale ucrainene la Dunăre, Reni şi Ismail, în proximitatea frontierei cu România, potrivit MApN.

Construcția de adăposturi pentru populație

Pentru protejarea oamenilor în condiţiile în care Rusia ataca cu drone zone din imediata apropiere a graniţei, iar fragmente din acestea au căzut pe teritoriul României, militarii au construit la Ceatalchioi două adăposturi pentru populaţie.

Alexandru Nedelcu spune că adăpostul din faţa casei lui este prea puţin folosit de populaţie şi că nici nu este construit bine.

"L-au făcut ei rezistent, dar trebuiau să pună o folie deasupra, că plouă înăuntru. N-a fost folosit până acum. Bătrânul ăsta de aici s-a dus o dată acolo cu soţia, că el are semnal mai bun. Noi n-avem semnal. Şi ei au primit mesaj şi au stat în adăpost o oră şi ceva. Dar acum, iarna, mori acolo. Mai bine stai în casă, mori la căldură. Dar poate nu cade peste casă, că am grădina mare", ne spune, cu umor, Nedelcu.

El recunoaşte că la primele atacuri ruseşti asupra porturilor ucrainene s-a speriat, dar spune că acum nu îi mai este teamă. Bărbatul ne spune că adăpostul este folosit de nepoata lui şi copiii din sat uneori ca loc de joacă.

"Nepoata a răcit. Fuge mult pe aici. Intră în tunelul (adăpostul - n.r.) ăla, se duce şi face bau. Ea, pe o parte. Şi fuge încontinuu. Copiii mai mari când vin se joacă pe acolo", a povestit bătrânul din satul Plauru.

Adăpostul este curat, iar într-un capăt are un calendar creştin ortodox pentru anul 2023, iar pe un sac de nisip este pusă o pernă specială.

"Eu am pus calendarul acolo. Trebuie tăiate filele şi rămâne doar iconiţa", a mărturisit tulceanul.

În celălalt capăt al satului, în curtea aflată vizavi de cel de-al doilea adăpost construit de militarii MApN, Carmen, în vârstă de 40 de ani, spune că s-a obişnuit cu mesajele RO-ALERT transmise populaţiei cu scopul de a se proteja atunci când dronele ruseşti atacă porturile ucrainene.

"Acum două săptămâni, când au tras ultima oară, nici nu m-am trezit. E la ei acolo. Ce treabă am eu? Nu e semnal la telefoane. Şi cu internetul e o problemă, când îl prinzi, când nu. Ori că mor în ăla, ori că mor în casă, ori că ies pe poartă, tot aia e. Cum o fi o fi!", a afirmat Carmen, mamă a trei copii.

Misiunile de Poliție Aeriană și ancheta militară

Potrivit MApN, în judeţul Tulcea, anul trecut, au fost identificate, în patru cazuri, resturi de aparate de zbor fără echipaj (UAV, unmanned aerial vehicle, n.r.), pe data de 5 septembrie, în fâşia de pădure de pe malul drept al braţului Chilia, în zona localităţii Plauru, pe 9 septembrie, în aceeaşi zonă, pe 13 septembrie, în apropiere de localitatea Nufăru, precum şi în noaptea de 13 spre 14 decembrie, în zona localităţii Grindu. Acestea au fost de altfel şi singurele resturi de drone găsite de militari în România anul trecut.

Concluziile anchetelor desfăşurate în urma găsirii fragmentelor de drone arată că evenimentele nu au fost de natură să ateste sau să ridice suspiciuni cu privire la o posibilă pătrundere intenţionată, neautorizată, în spaţiul aerian naţional a unor ţinte aeriene neidentificate, cu atât mai puţin unele cu profil de "dronă kamikaze" sau o explozie la impactul pe teritoriul naţional a unei "drone kamikaze".

Sursa citată menţionează că, pentru punerea în aplicare a planurilor naţionale şi protejării populaţiei din judeţele Tulcea, Brăila, Galaţi şi Constanţa, aflate cel mai aproape de zonele atacate atât de brutal de Rusia, au fost suplimentate forţele şi mijloacele destinate executării serviciului de luptă permanent în Armata României pentru creşterea capacităţii de supraveghere, observare şi intervenţie cu forţe şi mijloace specializate în spaţiul terestru, aerian, maritim, cibernetic, respectiv în domeniul electromagnetic şi informaţional în aceste zone aflate în proximitatea porturilor ucrainene de la Dunăre.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE