Au existat deja contestații legate de noul ordin al Ministerului Sănătății privind acordarea de antibiotice de către farmacii, fără rețetă, timp de trei zile. Având în vedere că această regulă ar urma să se aplice doar în situații de excepție sau urgente, există câteva întrebări care sunt ridicate în acest caz.
De exemplu, cum știe un farmacist dacă situația este una de urgență. În direct la Euronews, doctorul Adrian Marinescu a explicat situația.
Totul vine în contextul în care, statistic, România este fruntașă la consumul de antibiotice la nivelul Uniunii Europene.
Cum decide farmacistul dacă poate să elibereze antibiotice unui pacient, fără rețetă
Adrian Marinescu, director medical în cadrul Institutului Matei Balș: "Aici discutăm despre excepții. Principial vorbind, este o măsură bună care nu va schimba lucrurile peste noapte, dar poate să aducă mai multă ordine în direcția asta.
Pentru că, din păcate, România nu numai că e campioană la consumul de antibiotice, dar am ajuns să le luăm precum bomboanele, să le folosim în infecțiile virale. Antibiotice care, nu numai că sunt frecție la picior de lemn, dar înseamnă reacții adverse, rezistență. Practic, vom compromite aceste antibiotice, care, de multe ori, ne pot salva viața în situațiile concrete.
Înainte aveam două zile, acum sunt trei. E vorba de anumite situații de urgență în care nu poți să ajungi la o cameră de gardă, sau poate că medicul de familie nu e disponibil.
Sigur că există și niște riscuri, pentru că ar trebui să știi la ce ești alergic, poate că ai o problemă cu un anumit antibiotic, poate apar reacții adverse. Deci sunt excepții situațiile în care ai nevoie de un antibiotic pe care eventual l-ai mai luat într-o situație similară și vrei să-l folosești până în momentul în care ajungi la cel mai apropiat medic, fie la medicul de familie, fie la medicul specialist. Ar trebui să vorbim strict de această situație."
Cum demonstrezi urgența necesității de antibiotic
Adrian Marinescu, director medical în cadrul Institutului Matei Balș: "Categoric că nu poți să demonstrezi urgența dacă nu ai o componentă medicală. Și farmacistul are o anumită experiență. E aceeași discuție și dacă mergi la camera de gardă, trebuie ca medicul să-și dea seama din comunicarea cu pacientul.
E adevărat că diferența e că, la farmacie, nu ai niște parametri foarte clari, nu poți să stabilești niște lucruri. Dar de obicei, farmacistul are suficientă experiență încât să realizeze anumite lucruri. Plus că el trebuie să-i transmită pacientului că un anumit antibiotic are reacții adverse, să îl întrebe dacă are alergie, să stabilească practic cumva niște criterii de siguranță într-o măsură care e bazală.
Sunt situații care ar trebui să fie excepții. O să mă întrebați cum stabilim aceste excepții. Păi cred că ar trebui să fim conștienți noi toți că ne facem rău, nu e vorba de a păcăli sistemul, nu e vorba de a reuși să iei antibiotic în momentul în care nu ai nevoie de el, ci ar trebui să îl folosești doar dacă într-adevăr este o situație când nu poți ajunge la medic. Să iei un antibiotic pe care l-ai mai folosit, să nu faci în niciun caz probe sau experimente.
E vorba doar de educația medicală. Cred că medicii și noi ar trebui să comunicăm suficient de des astfel încât părinții să înțeleagă că antibioticul se folosește în infecțiile bacteriene și când e nevoie."
Farmaciștii susțin că acest ordin nu este benefic, în această formă
Adrian Marinescu, director medical în cadrul Institutului Matei Balș: "Sunt state care au partea asta cu o perioadă foarte scurtă, nu toate. Nu e România singura țară unde e o problemă legată de antibiotice, dar e adevărat că acolo lucrurile au fost restricționate într-o mai mare măsură. Adică acolo e mult mai greu să iei antibioticul, lucru care, în România, înainte, nu se întâmpla la fel.
Astfel de măsuri ar trebui să ducă la o echilibrare a situației și la un consum mai redus și care să fie doar atunci când este nevoie. E mai important că acea rețetă, care e mai complexă, va reglementa consumul de antibiotice. Faptul că, în sistem, acea prescripție apare de fiecare dată, înseamnă că eu nu pot să merg în mai multe farmacii, cu aceeași rețetă sau cu o rețetă similară, și să obțin de mai multe ori antibioticul. Partea legată de cele 72 de ore este doar o componentă care se referă la situațiile speciale și excepții. Deci regula nu se referă în primul rând la cele trei zile."
Farmaciștii susțin că acest ordin nu este benefic în această formă. Conform documentului, pacienții trebuie să completeze o declarație pe proprie răspundere în care să specifice că nu au luat antibiotice și din alte farmacii.
Printre antibioticele care pot fi eliberate se numără Ampicilina, Amoxicilina, Doxicilina sau Oxacilina. Prescripția medicală va fi valabilă până în ultima zi a tratamentului, respectiv până în cea de-a treia zi.
Farmacia este obligată să raporteze zilnic aceste situații într-un sistem informatic pus la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Aceste unități farmaceutice au la dispoziție 60 de zile să își adapteze sistemele informatice.
România este fruntașă la consumul de antibiotice, conform Centrului European al Bolilor: doi din zece români consumă aceste pastile fără să aibă prescripție medicală. Se știe că organismul ar putea să nu mai răspundă la aceste pastile dacă sunt consumate în exces.
