La Grădina Botanică din New York, oamenii au stat la coadă pentru a „mirosi” celebra floare-cadavru, care a înflorit chiar înainte de Halloween.
Originară din pădurile tropicale ale Sumatrei, aceasta deține recordul pentru cea mai mare floare din lume. Ea emană un miros puternic, asemănat cărnii în descompunere, și atrage gândacii și muștele, principalii polenizatori.
Pe planetă, mai există sub 1.000 de exemplare. Înflorirea este rară și imprevizibilă, de obicei la 3 - 5 ani, și durează doar 24 - 48 de ore. Evenimentul este transmis în direct, iar vizitatorii sunt încurajați să vină repede, pentru a nu pierde o astfel de ocazie.
Numele de „floare-cadavru” provine de la mirosul extrem de neplăcut pe care planta îl emană în timpul înfloririi.
Acest miros este o combinație de compuși volatili precum: sulfura de dimetil (miros de carne putrezită), trietilamină (miros de pește stricat), acid izovaleric (miros de transpirație).
Scopul acestui miros este ecologic: atrage gândacii și muștele necrofage, care sunt polenizatori specializați în căutarea materiei organice în descompunere.
Ciclul de viață și înflorirea
Înflorirea Amorphophallus titanum este un eveniment rar: poate avea loc o dată la 7–10 ani, durează doar 24–48 de ore, după care inflorescența se prăbușește și începe o nouă fază vegetativă.
După înflorire, planta produce o frunză uriașă, care poate atinge 6 metri înălțime și seamănă cu o mică coroană de copac. Aceasta are rolul de a fotosintetiza și a reîncărca tuberculul pentru următorul ciclu.
Conservare și importanță
Amorphophallus titanum este clasificată drept specie vulnerabilă conform criteriilor IUCN, din cauza: defrișărilor masive din Sumatra, pierderii habitatului și colectării ilegale pentru comerțul horticol.
În prezent, planta este cultivată în numeroase grădini botanice din lume (Londra, New York, Bonn, Cluj-Napoca etc.), unde înflorirea ei devine un eveniment mediatic de mare amploare.
