Au trecut 10 ani de la incendiul din Colectiv. Pentru mama Ioanei însă parcă totul s-a întâmplat ieri. Era 30 octombrie 2015 când Ruxandra Geambașu își conducea fiica, pe Ioana, la gara din Mizil. Mergea la București, la concertul celor de la Goodbye to Gravity.
Ioana a murit la câteva săptămâni de la incendiu
Ultima imagine întipărită în mintea Ruxandrei este cu Ioana care îi făcea cu mâna prin geamul luminat al trenului. Câteva ore mai târziu, o căuta prin spitalele din București.
Ruxandra Geambașu, mama Ioanei: „Am înțeles că are 1% arsură, dar a avut un stop cardiac resuscitat după nu știu câtă vreme, dar oricum după puțină vreme. Pentru că având numai 1% arsură pe mâini, am dedus că a ieșit din club printre primii, că nu s-a ars mai mult.”
Ruxandra Geambașu este medic chirurg. Experiența îi spunea că Ioana va scăpa cu viață.
Ruxandra Geambașu, mama Ioanei: „Nu mi-am imaginat că odată intrat într-o reanimare de spital de urgență din capitala europeană București, în anul 2015, copiii o să fie mâncați de vii de niște microbi. Ei fusesera intubați pe trotuar, acolo, la Colectiv, după care sondele de intubație nu le fuseseră schimbate. Au stat 3 săptămâni sau cât au stat până s-au colmatat cu toate puroaiele din lume.”
Ioana a murit la câteva săptămâni de la incendiu. În acele zile, infecțiile pe care tinerii le-au luat în spitalele în care au ajuns după tragedie au fost ținute departe de ochii lumii.
„Toți cei care au supraviețuit până luni erau niște bombe bacteriologice”
Ruxandra Geambașu, mama Ioanei: „Toți cei care au supraviețuit până luni erau niște bombe bacteriologice pe care decidenții de atunci au decis să le țină aici, decât să se facă de râs în fața Europei. „De râs”...”
În 2015, anul tragediei de la Colectiv, România raporta doar 12.000 de cazuri de infecții nosocomiale, asta în condițiile în care cifrele oficiale arată că fuseseră peste trei milioane de internări în spitale în doar nouă luni. În 2024, numărul de infecții a ajuns la aproape 42.000, raportat la peste trei milioane 800 de internări. În comparație cu Belgia, o țară cu o populație mai mică decât a României, unde au fost declarate 110.000 de cazuri, am putea crede că stăm foarte bine.
Alexandru Rogobete: „Nu sunt raportate cazurile”
Pe hârtie România raportează un caz de infecție nosocomială la fiecare 100 de pacienți. Media Uniunii Europene este de 7 cazuri. Să fie oare România mai performantă decât Belgia, Germania, Austria, sau în realitate, ascundem sub preș cazurile de nosocomiale?
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Nu sunt raportate cazurile. Prin neraportarea cazurilor, prin mușamalizare uneori, prin indolență… Noi la nivel național, apărem cu o rată scăzută de raportare, dar asta nu ne face bine.”
Ciprian Isacu, medic chirurg plastician: „Că-i dă afară, că le face proces, că se aude. E românește, e cultural. Ego. Ego omoară medicina românească.”
Ciprian Isacu a fost chirurg plastician în Belgia. În mâinile lui au ajuns marii arși de la Colectiv, cu infecții nosocomiale.
Ciprian Isacu, medic chirurg plastician din Belgia: „Infecție o să fie. Dar sunt unii plătiți să prevadă chestia asta, să curețe, să spună. Au dărâmat spitale în America pentru chestia asta, au închis servicii în Belgia și în Franța pentru că se întâmplă. Băi, da, să facă imediat ceva! Au murit copilașii ăia? De ce?”
La 10 ani de la Colectiv, drama nosocomialelor a ajuns din nou un motiv de breaking news, când șapte copii au murit la Iași, după ce au contractat infecții din spital.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Nu s-a respectat niciun protocol. A existat o delăsare administrativă și un haos administrativ la nivelul unității sanitare, dar și la nivelul Direcției de sănătate publică, cum eu rar am întâlnit în spitalele din România.”
Cătălina Ionescu, fost manager al Spitalului Sf. Maria Iași: „A căuta vinovați este foarte ușor, însă tot personalul efectiv s-a dedicat de când a aparut acest focar ca orice gest pe care îl fac și orice acțiune a lor să fie conformă.”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Două săptămâni nimeni nu a făcut nimic, nu s-au aplicat protocoalele, nu s-au raportat cazurile, nu s-a intervenit epidemiologic.”
Spitalul a primit 5 milioane de euro din PNRR pentru măsuri de prevenire a nosocomialelor
Raportul Corpului de control arată că cei care se ocupau de curățenie foloseau incorect soluțiile de dezinfecție, iar hainele murdare și deșeurile erau depozitate pe holuri. Culmea e că spitalul a primit 5 milioane de euro din PNRR tocmai pentru a lua măsuri de prevenire a infecțiilor. Mai mult, deși a fost renovat cu alte 27 de milioane de euro, la Terapie Intensivă nu au fost instalate chiuvete.
Infecțiile nosocomiale pot să apară oriunde, chiar și în cele mai moderne spitale. Sunt provocate de bacterii, ciuperci sau virusuri care se transmit fie prin contact direct, fie pe cale aeriană. Pentru un pacient internat la ATI, cum ar fi un mare ars, cu răni expuse… pot fi letale.
Dr. Adrian Marinescu, manager Institutul Național de Boli Infecțioase: „Faptul că noi la nivelul globului consumăm antibiotice și le luăm precum bomboanele înseamnă că rezistența va crește. Rezistența la terapii. Pe mine mă interesează ca de la un caz izolat să nu ajung la focar. Că dacă vorbim de un focar într-o secție de terapie intensivă am deja o problemă.”
Trei cazuri înseamnă focar
Protocoalele medicale spun că trei cazuri înseamnă focar. În acel moment, secția trebuie închisă și fiecare pacient trebuie izolat, cu propria echipă medicală care să nu mai intre în contact cu alți pacienți. Reguli simple care să limiteze focarul.
Specialiștii cu care am vorbit spun că fiecare secție de terapie intensivă sau de mari arși trebuie să aibă o chiuvetă, coșuri de gunoi speciale, aparate sterile, iar toate suprafețele trebuie dezinfectate cel puțin o dată pe zi.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, estima, după un raport făcut în urmă cu trei ani, că în România, în fiecare zi, 5 oameni mor din cauza infecțiilor nosocomiale.
