Cancerul colorectal continuă să fie una dintre principalele cauze de mortalitate oncologică la nivel global, în ciuda faptului că este una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite și tratate eficient atunci când sunt depistate în stadii incipiente. Progresele din ultimele decenii în domeniul screeningului au schimbat semnificativ evoluția acestei boli, transformând-o dintr-un diagnostic frecvent tardiv într-o patologie în mare măsură controlabilă — cu condiția respectării recomandărilor medicale privind prevenția.
*Articol realizat in colaborare cu Asist. Univ. Dr. Alexandru Constantinescu
Stilul de viață, primul nivel al prevenției
Un prim nivel al prevenției este reprezentat de factorii care țin de stilul de viață. Alimentația joacă un rol esențial în reducerea riscului de apariție a cancerului colorectal. Dietele bogate în fibre vegetale celulozice (frunze verzi – lobodă, ștevie, spanac, urzici, zarzavat), legume, fructe și cereale integrale sunt asociate cu un risc mai scăzut, în timp ce consumul frecvent de carne procesată (mezeluri), grăsimi saturate (de origine animală, ulei de cocos sau palmier) și dulciuri rafinate poate contribui la creșterea incidenței bolii.
În același timp, sedentarismul, obezitatea, fumatul și consumul excesiv de alcool sunt factori de risc bine documentați. Modificarea acestor comportamente poate reduce semnificativ probabilitatea de apariție a bolii, fără a o elimina însă complet.
Screeningul – cheia depistării precoce
În acest context, prevenția secundară, realizată prin programe de screening, devine esențială. Colonoscopia rămâne metoda de referință pentru depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului colorectal în stadii incipiente. Aceasta permite examinarea directă a mucoasei colonului și, simultan, intervenția terapeutică prin excizia polipilor, tehnică disponibilă în condiții de siguranță în marea majoritate a cazurilor. Majoritatea cancerelor colorectale se dezvoltă din astfel de leziuni benigne, care evoluează lent, pe parcursul mai multor ani. Îndepărtarea lor în timpul colonoscopiei întrerupe acest proces, transformând procedura într-un instrument nu doar de diagnostic, ci și de prevenție activă.
Când ar trebui început screeningul
Recomandările actuale indică inițierea screeningului în jurul vârstei de 45 de ani pentru populația generală, chiar și în absența simptomelor. Această abordare se bazează pe faptul că debutul bolii este adesea asimptomatic sau asociat cu manifestări nespecifice. În practică, nu sunt rare situațiile în care leziuni avansate sunt descoperite la pacienți fără acuze relevante, ceea ce subliniază importanța investigațiilor periodice, independent de starea clinică aparentă.
Investigații complementare colonoscopiei
Deși colonoscopia este considerată standardul de aur, există și alte metode de screening care pot contribui la depistarea precoce, în special în rândul persoanelor reticente față de procedurile invazive. Testele pentru hemoragii oculte în scaun, inclusiv cele imunochimice (FIT), pot identifica sângerări microscopice invizibile cu ochiul liber. De asemenea, calprotectina fecală joacă un rol special în detectarea inflamației nespecifice intestinale. Acestea sunt ușor de realizat și pot fi utilizate ca metodă inițială de triere, însă un rezultat pozitiv necesită confirmare prin colonoscopie.
Alte opțiuni includ testele ADN din materii fecale, care detectează modificări genetice asociate cancerului colorectal, greu disponibile în prezent, precum și colonografia CT (colonoscopia virtuală), utilizată în special pentru diagnosticul leziunilor de intestin subțire. Deși utile în anumite contexte, aceste metode nu permit intervenția terapeutică imediată și au limitări în detectarea leziunilor de dimensiuni mici sau plate.
Cine are risc crescut
Un aspect esențial îl reprezintă stratificarea riscului. Persoanele cu antecedente familiale de cancer colorectal, boli inflamatorii intestinale sau sindroame genetice ereditare necesită monitorizare mai atentă și inițierea screeningului la vârste mai tinere. În aceste cazuri, frecvența investigațiilor este stabilită individual, în funcție de profilul de risc și de rezultatele anterioare.
Creșterea incidenței la tineri, un semnal de alarmă
Datele epidemiologice recente indică o tendință îngrijorătoare: creșterea incidenței cancerului colorectal în rândul persoanelor sub 40 de ani. Această evoluție a determinat revizuirea ghidurilor internaționale și scăderea vârstei de debut pentru screening. În același timp, ea evidențiază necesitatea creșterii gradului de conștientizare în rândul populației, în special în ceea ce privește importanța controalelor preventive și recunoașterea semnelor de alarmă, precum modificările persistente ale tranzitului intestinal, sângerările rectale sau anemia de cauză neprecizată. Statistic, conform celor mai recente date din Statele Unite ale Americii, cancerul colo-rectal reprezintă principala cauză de deces asociat neoplaziei la populația tânără, pe primul loc la bărbat și pe locul doi la femeie, depășind cancerul pulmonar și pe cel mamar.
Situația din România
În România, accesul la programe de screening este în curs de dezvoltare, iar gradul de accesare rămâne redus comparativ cu alte state europene. Reticența față de colonoscopie, nivelul scăzut de informare și accesul inegal la servicii medicale sunt printre principalele obstacole. Cu toate acestea, extinderea campaniilor de informare și integrarea screeningului în pachetele de servicii medicale de bază reprezintă pași importanți pentru reducerea impactului acestei boli.
Prevenția face diferența
În concluzie, prevenția cancerului colorectal se bazează pe o combinație între un stil de viață sănătos și utilizarea sistematică a metodelor de screening. Colonoscopia ocupă un rol central, prin capacitatea sa de a detecta și trata leziunile precanceroase în același timp. Într-un sistem medical orientat tot mai mult spre prevenție și diagnostic precoce, adoptarea acestor măsuri poate face diferența între o boală descoperită tardiv și una prevenită sau tratată eficient.
Material dezvoltat în cadrul campaniei Prevenție Pentru Toți
Campania Prevenție pentru Toți poate fi urmarită pe conturile social media: Facebook , Instagram și TikTok.
