Milioane de români au ales de-a lungul ultimelor decenii un trai mai bun, în altă țară, iar Uniunea Europeană le-a deschis calea spre noi oportunități. Au găsit locuri de muncă mai bine plătite și, poate, vieți mai liniștite.
Majoritatea românilor plecați peste hotare au muncit pe brânci pentru a-și face o viață mai bună, asta în timp ce stăteau cu gândul la cei pe care i-au lăsat în urmă.
München este gazda uneia dintre cele mai mari comunități de români din Germania. Pentru mulți dintre ei, este o a doua casă, însă gândul la România este ceea ce îi unește de multe ori.
- Euronews România demarează proiectul „Diaspora România”, un demers editorial dedicat românilor din diaspora europeană, desfășurat în perioada 1 iulie – 10 decembrie 2026, și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Limba română, învățată în Germania
Zeci de copii, plecați la vârste fragede din România sau chiar născuți în Germania, învață limba română sau o exersează, ca să nu o uite.
Am cunoscut și noi o familie care a plecat din România de nevoie, dar dragostea de țară nu a rămas la graniță. Este în inimile lor și vor să o dea mai departe copiilor lor.
Roxana și Andrei Pavăl sunt ingineri software și s-au mutat în München din Iași, în căutarea unei vieți mai bune. Și-au găsit un serviciu mai bine plătit, iar acum trăiesc într-o comunitate cum nu și-au imaginat vreodată: școala e la câteva minute de mers pe jos. Bazele sportive în care se antrenează copiii, locurile de joacă, medicii sau biblioteca, toate sunt la îndemână.
Andrei Pavăl, român stabilit în Germania: E un spirit al comunității și totul e voluntariat, adică oamenii fac pentru că le place și își doresc lucrul acesta.
Andrei și Roxana sunt mulțumiți de viața în Germania, dar insistă să păstreze legătura cu cu România. Nu au plecat din țară fără câteva cărți în limba română.
Roxana Pavăl, româncă stabilită în Germania: Acestea sunt unele dintre cele mai de preț lucruri pe care le-am luat cu noi din țară. Le-am achiziționat în perioada când primii doi băieți erau foarte micuți din dorința de a le citi.
Familia Pavăl merge des la școala parohială Sf. Anastasia Șaguna, acolo unde copiii românilor învață limba română, geografie, istorie sau religie.
Daniela Dettling este psiholog și își dedică din timp pentru a-i învăța pe copii.
Daniela Dettling, profesoară voluntară: Pentru părinți este important, pentru că este dorința aceea de a da mai departe ceea ce tu ai moștenit, ceea ce tu iubești: țara, limba, cultura, credința noastră. Iar pentru copii este o parte din dezvoltarea lor ca și indivizi, o parte din identitatea lor.
Nu vrem să uităm de unde am plecat.
Angelica și Patriciu Folfa au 35 de ani. În 2018 s-au mutat din Cluj în München, cu Maria, care la momentul respectiv avea 4 ani. David s-a născut în Germania, un an mai târziu. Amândoi vin la orele de limba română.
Angelica Folfa, româncă stabilită în Germania: Acolo ne sunt rădăcinile. Încercăm să nu uităm de unde am plecat.
Patriciu Folfa, român stabilit în Germania: Nu încercăm, nu vrem să uităm de unde am plecat.
Tradiția, păstrată și dansată la München
Nici Adriana Tillich nu uită de unde a plecat. Am întâlnit-o la Casa Bunicilor, un muzeu cu obiecte tradiționale din toate colțurile României, pe care l-a deschis la München, din dor de România și pentru toți cei care nu vor să uite de unde au plecat.
Adriana Tillich, fondatoare ansamblu folcloric: Am venit în Germania pentru maxim șase luni. Voiam să vin, să muncesc, să adun niște bănuți, să deschid o școală de dans în România. Din șase luni s-au făcut 30 de ani pentru că așa a vrut Dumnezeu să-mi găsesc a doua jumătate, soțul meu.
A rămas în Germania și a reușit să înființeze și un ansamblu folcloric: Ciuleandra. Într-o sală de repetiții de la marginea Münchenului, românii din „familia Ciuleandra”, cum le place să-și spună, sunt strânși laolaltă de horă și de tradițiile românești.
Pentru fiecare român, pașii horelor înseamnă lucruri diferite. Fie un moment în care retrăiesc amintirile lăsate în urmă, fie o clipă în care nimic din jur nu mai contează decât pasul corect.
Tiberiu are 65 de ani și trăiește în Germania de 42. A reușit să fugă din România, alături de mama lui, încă de pe vremea comunismului. Nu-l mai leagă multe de țară, însă dansurile pe care le-a învățat în copilărie, le poartă și acum cu el.
Tiberiu Pancea, român stabilit în Germania: Îmi place folclorul românesc și este onoare să-mi reprezint și țara de origine.
Tot aici i-am cunoscut și pe Marian și Elena Burlacu. Tată și fiică, veniți tocmai din Constanța în urmă cu mai bine de 15 ani. Niciunul dintre ei nu a fost vreodată pasionat de dansuri populare, însă tocmai acestea au fost colacul lor de salvare.
Marian Burlacu, român stabilit în Germania: Soția mea a decedat anul trecut… era foarte tânără. Cu 15 ani mai tânără, și fata a zis: Hai, tati, să mergem să mai ieșim din starea asta.
Mâncarea românească, legătura cu acasă
Seara continuă la restaurantul românesc, la doi pași de sala de dans. Pentru mulți dintre noi, mâncarea tradițională este ceva obișnuit, însă pentru românii plecați în străinătate este o bucată de România pe care apucă să o guste doar ocazional.
Diana Mirkovic, româncă stabilită în Germania: Facem o oprire la restaurantul românesc și ne aducem aminte în mare parte de gustul copilăriei și gustul mâncării de acasă, ca la mama acasă.
Marius Dobai, fondator restaurant românesc: Atunci când am spus că vreau să deschid un restaurant românesc, nimeni n-a avut încredere, absolut nimeni.
Marius Dobai are 41 de ani. S-a născut în Jibou, județul Sălaj și e de 14 ani în Germania. Nu i-a fost ușor, dar până la umră a reușit să-și deschidă restaurantul. Acum românii îi calcă pragul ca să nu uite gustul României.
Marius Dobai, fondator restaurant românesc: Cel mai mare lucru este atunci când românii vin aici și spun: mă simt ca acasă. Asta e cea mai mare realizare pe care noi o facem aici.
Și angajații restaurantului sunt români, fiecare cu povestea lui.
Oamenii fac acasă, nu țara, nu casa. Oamenii creează locul acasă.
Răzvan are 28 de ani și este managerul restaurantului. S-a născut în Bacău, însă înainte de a ajunge în Germania, a mai muncit în Olanda și Anglia.
Răzvan Granatir, manager restaurant: Provin dintr-o familie săracă de la țară, am plecat pentru un viitor mai bun.
Îi e dor de părinți și de cei pe care i-a lăsat în urmă, însă colegii lui au devenit o a doua familie. La bucătărie, Ionuț gătește românește, după rețete pe care le-a învățat de la mama lui.
Ionuț Nechifor, bucătar: Nu este doar un restaurant românesc. Suntem o familie în inima Bavariei, pot spune așa.
Nu există român plecat în străinătate care să nu poarte România în gând. Și în orice colț al lumii s-ar afla, românii reușesc să se găsească și să facă împreună o Românie în Europa.
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă: Maia Bondici
Cameraman: Daniel Stan
Montaj: Cosmin Buță
