Ediția a 33-a a Premiului Ig Nobel a scos la lumină cele mai neobișnuite realizări științifice ale anului, de la roboți păianjen din părți de insecte până la analiza firelor de păr din nasul cadavrelor. Acest premiu, o parodie a distincțiilor serioase precum Premiul Nobel, onorează cercetătorii și echipele din întreaga lume pentru inovațiile lor ciudate și fascinante.
Fiecare câștigător al acestui premiu a realizat ceva care a stârnit râsul oamenilor, dar care, în același timp, i-a făcut să reflecteze asupra unor aspecte inedite ale științei. Evenimentul a primit peste 9.000 de nominalizări în fiecare an, însă doar între 10 și 20% dintre acestea ajung să fie câștigătoare, potrivit Euronews.com.
Una dintre cele mai remarcabile invenții premiate a fost în domeniul ingineriei mecanice, unde echipa compusă din Te Faye Yap, Zhen Liu, Anoop Rajappan, Trevor Shimokusu și Daniel Preston, din India, China, Malaezia și SUA, a transformat păianjenii morți în roboți funcționali. Acești roboți păianjen utilizează mecanica hidraulică pentru a-și mișca membrelor și au demonstrat capacități uimitoare, ridicând de peste 130% din greutatea lor corporală.
Researchers at Rice University found a way to repurpose the bodies of dead spiders by using a puff of air to expand the spiders’ legs and create ‘necrobotic grabbers’ pic.twitter.com/0BXkAFeZ7t
— NowThis (@nowthisnews) October 21, 2022
- Prima baterie comestibilă, inventată în Italia. E reîncărcabilă și conține vitamine pentru o alimentație sănătoasă
- Inovația care scade factura. Sistemul inventat de specialiști UPB folosește energie solară și geotermală
- Inginerii transformă palele vechi ale turbinelor eoliene în ursuleți gumați și scutece
Premiul pentru medicină, pentru numărarea firelor de păr din nasul cadavrelor
În domeniul medicinii, un alt câștigător a explorat cadavrele pentru a determina dacă există un număr egal de fire de păr în fiecare nări a unei persoane. Acest studiu detaliat a adus o perspectivă nouă asupra anatomiei umane.
La categoria chimie și geologie, Jan Zalasiewicz din Polonia a fost premiat pentru explicarea motivelor pentru care mulți oameni de știință preferă să lingă roci. Acest obicei a fost descris ca fiind esențial în arsenalul geologilor și paleontologilor pentru a evidenția texturile fosile și minerale.
Alte premii au fost acordate pentru studierea impactului plictiselii asupra elevilor și a activității sexuale a hamsiilor asupra amestecării apei oceanice. De asemenea, s-a cercetat modul în care bețișoarele electrificate și paiele de băut pot influența gustul alimentelor.
Premiile Ig Nobel au ca scop să celebreze inovațiile neobișnuite, să onoreze imaginația și să stimuleze interesul publicului pentru știință. Evenimentul este organizat de Annals of Improbable Research, o revistă specializată în publicarea cercetărilor inovatoare și inedite.
