Sari la conținut

Record istoric pentru NASA. Sonda Voyager 1 a trimis un semnal de la 26 de miliarde de kilometri de Pământ. Mesajul a ajuns după 24 de ore

VOYAGER

Sonda Voyager 1 a NASA a stabilit un nou record, devenind primul obiect construit de om care ajunge la o distanță de o zi-lumină de Pământ, echivalentul a aproape 26 de miliarde de kilometri. Semnalul radio transmis de navă a avut nevoie de 24 de ore pentru a ajunge la centrul de control al misiunii. Momentul istoric a fost întâmpinat cu aplauze de echipa NASA, la aproape 50 de ani de la lansarea sondei. Există însă și o problemă: Voyager 1 a încetat să mai transmită date științifice, iar inginerii încearcă să afle cauza defecțiunii, relatează AP.

NASA a confirmat joi, 19 noiembrie, că Voyager 1 a depășit pragul de o zi-lumină față de Pământ, devenind cel mai îndepărtat obiect construit vreodată de omenire.

Sonda a atins această distanță miercuri, 18 noiembrie, însă confirmarea oficială a venit o zi mai târziu. Atât a durat ca semnalul radio, care călătorește cu viteza luminii, să străbată cei aproape 26 de miliarde de kilometri până la Pământ.

Semnalul a fost recepționat printr-o antenă a rețelei NASA pentru comunicații în spațiul îndepărtat, aflată în apropiere de Madrid, și a ajuns la echipa de control de la Jet Propulsion Laboratory, în California.

„Distanța de o zi-lumină a sondei Voyager 1 a fost confirmată. Voyager 1 își continuă călătoria spre necunoscut”, a anunțat Nshan Kazaryan, unul dintre controlorii misiunii, în aplauzele celor prezenți.

„Încă o dată, Voyager doboară recorduri, depășește limite și duce omenirea într-o călătorie”, a declarat Nicky Fox, responsabilă pentru misiunile științifice ale NASA.

Ce înseamnă o zi-lumină și cât de departe se află Voyager 1

O zi-lumină reprezintă distanța pe care lumina o parcurge în 24 de ore, deplasându-se cu aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă. În cazul Voyager 1, această distanță este de aproximativ 25,9 miliarde de kilometri.

Pentru comparație, lumina Soarelui ajunge pe Pământ în aproximativ opt minute și 20 de secunde, iar un semnal transmis de pe Lună are nevoie de numai 1,3 secunde pentru a ajunge la noi.

De la Voyager 1, însă, orice mesaj radio are acum nevoie de o zi întreagă pentru a ajunge pe Pământ. Acest lucru înseamnă că, dacă inginerii NASA trimit o comandă către sondă, trebuie să aștepte 24 de ore pentru ca aceasta să fie recepționată. Un eventual răspuns are nevoie de alte 24 de ore pentru a reveni. Astfel, un schimb de informații între Pământ și Voyager 1 durează cel puțin 48 de ore.

Voyager 1 a încetat să mai transmită date științifice. NASA investighează o posibilă defecțiune

Recordul istoric a fost însoțit și de o problemă tehnică. Pe 14 noiembrie, echipa NASA a constatat că Voyager 1 nu mai transmite datele științifice și informațiile tehnice despre starea sistemelor sale.

Semnalul radio de bază continuă însă să ajungă pe Pământ, ceea ce indică faptul că antena și echipamentele de comunicație ale sondei încă funcționează.

Inginerii au folosit acest semnal, împreună cu calculele privind traiectoria navei, pentru a confirma atingerea distanței de o zi-lumină.

NASA încearcă acum să stabilească de ce datele nu mai sunt transmise. O problemă asemănătoare a apărut în 2023, când o defecțiune a unui computer de bord a întrerupt transmiterea informațiilor către Pământ. Atunci, inginerii au reușit să găsească o soluție și să restabilească funcționarea sistemului.

Diagnosticarea actualei defecțiuni ar putea dura însă săptămâni, având în vedere distanța uriașă la care se află sonda și timpul necesar pentru fiecare schimb de mesaje.

Aproape 50 de ani de călătorie prin spațiu. Cum a ajuns Voyager 1 atât de departe

Voyager 1 a fost lansată pe 5 septembrie 1977, într-o perioadă în care NASA își propunea să exploreze planetele exterioare ale Sistemului Solar.

Sonda a trecut pe lângă Jupiter în 1979 și Saturn în 1980, transmițând imagini și informații care au schimbat cunoștințele oamenilor de știință despre aceste planete și sateliții lor.

În 1990, Voyager 1 a realizat una dintre cele mai cunoscute fotografii din istoria explorării spațiale: „Pale Blue Dot” („Punctul albastru pal”). Imaginea surprinde Pământul ca pe un punct minuscul de lumină, văzut de la miliarde de kilometri distanță.

În 1998, Voyager 1 a devenit cel mai îndepărtat obiect construit de om, depășind sonda Pioneer 10.

Un alt moment istoric a venit în 2012, când nava a traversat heliopauza, limita exterioară a regiunii dominate de vântul solar, și a intrat în spațiul interstelar.

Astăzi, Voyager 1 călătorește cu aproximativ 61.000 de kilometri pe oră și continuă să exploreze regiuni ale spațiului în care nicio altă sondă nu a mai ajuns.

Deși majoritatea instrumentelor sale au fost oprite pentru economisirea energiei, cele rămase active au continuat să furnizeze informații valoroase despre mediul interstelar, până la apariția recentei probleme de comunicații.

Voyager 2 va atinge aceeași distanță abia în 2035

Voyager 1 nu este singura sondă care continuă să călătorească prin spațiul interstelar. Voyager 2, lansată cu două săptămâni înaintea sa, în august 1977, a urmat o traiectorie diferită, care i-a permis să exploreze nu doar Jupiter și Saturn, ci și Uranus și Neptun.

Din acest motiv, Voyager 2 a parcurs un traseu mai lung și a ajuns în spațiul interstelar abia în 2018. Potrivit estimărilor NASA, aceasta va atinge pragul de o zi-lumină față de Pământ în noiembrie 2035.

Cele două sonde reprezintă cele mai longevive misiuni spațiale ale agenției americane, după aproape jumătate de secol de funcționare.

Ambele folosesc generatoare alimentate de căldura produsă prin dezintegrarea plutoniului, dar energia disponibilă scade treptat. Din acest motiv, NASA a fost nevoită să oprească de-a lungul anilor mai multe instrumente pentru a prelungi durata misiunilor.

Mesajul pe care Voyager îl poartă prin Univers și care ar putea rezista un miliard de ani

Dincolo de performanțele științifice, cele două sonde Voyager transportă și un mesaj simbolic din partea omenirii. Fiecare dintre ele poartă un disc placat cu aur, cunoscut drept „Golden Record”, care conține imagini, muzică, sunete ale naturii și mesaje înregistrate de pe Pământ.

Proiectul a fost coordonat de astronomul Carl Sagan și a fost conceput ca o capsulă a timpului, destinată unei eventuale civilizații extraterestre care ar putea descoperi una dintre sonde într-un viitor îndepărtat.

Discurile conțin sunete ale oceanelor, cântece de păsări, fragmente muzicale din diferite culturi și saluturi în zeci de limbi.

NASA estimează că aceste înregistrări ar putea rezista mai bine de un miliard de ani, chiar și după ce sondele nu vor mai putea comunica cu Pământul.

Pentru oamenii de știință, călătoria Voyager reprezintă nu doar o realizare tehnologică, ci și un simbol al dorinței omenirii de a explora necunoscutul.

Jamie Rankin, cercetătoare în cadrul misiunii Voyager, de la Universitatea Princeton, a transmis un mesaj emoționant cu ocazia noului record.

„Oricât ar dura și oricât de întunecate ar deveni lucrurile, nu ar trebui să încetăm niciodată să țintim spre stele. Pentru că nu știm niciodată cât de departe putem ajunge”, a declarat aceasta.

La aproape 50 de ani de la lansare, Voyager 1 continuă să se îndepărteze de Pământ, purtând cu ea un mesaj al omenirii către Univers.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE