Statele membre ale Uniunii Europene ar putea fi obligate să își regândească modul în care calculează necesarul de combustibil. Pe lângă consumul populației și al industriei, guvernele vor trebui să ia în calcul și cantitățile necesare armatei, inclusiv în cazul unui război.
Potrivit unui proiect de document consultat de Euronews, Comisia Europeană vrea să se asigure că țările UE dispun de suficiente rezerve de motorină, combustibil pentru aviație și alte produse petroliere pentru a menține în funcțiune atât serviciile esențiale, cât și operațiunile militare în timpul unei crize prelungite. Măsura vine în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor Europei de a-și consolida capacitatea de apărare până în 2030.
Noua abordare a Bruxellesului pornește de la o vulnerabilitate identificată în mai multe state membre. Potrivit unei evaluări realizate de Comisia Europeană în 2025, peste 61% dintre țările UE au raportat dificultăți în asigurarea combustibilului necesar atunci când forțele armate trebuie să se deplaseze pe teritoriul european.
Problema ar putea deveni mult mai gravă în eventualitatea unui conflict militar, când cererea de combustibil ar crește brusc, iar armata ar trebui să concureze cu transporturile civile, industria și serviciile publice pentru aceleași resurse.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a avertizat recent că Europa trebuie să fie pregătită pentru o creștere considerabilă a consumului militar de combustibil. Acesta a explicat că, în cazul izbucnirii unui război, NATO ar putea avea nevoie să mobilizeze și să susțină logistic aproximativ 100.000 de militari în primele zece zile ale unei crize. O astfel de operațiune ar necesita cantități importante de motorină și combustibil pentru avioane, dar și o infrastructură capabilă să asigure aprovizionarea continuă a trupelor.
Ce schimbări pregătește Comisia Europeană pentru rezervele de combustibil
Potrivit documentului consultat de Euronews, Bruxellesul intenționează să modifice regulile privind securitatea aprovizionării cu petrol, astfel încât statele membre să își evalueze nu doar rezervele existente, ci și capacitatea de a le utiliza în situații de urgență.
Guvernele ar urma să analizeze dacă rafinăriile, porturile, conductele și rețelele de distribuție pot continua să funcționeze în cazul unor perturbări majore. Un element nou este includerea explicită a necesităților militare în evaluările naționale de risc.
Statele ar trebui să estimeze ce cantități de combustibil ar putea solicita armatele în cazul unei mobilizări rapide și dacă infrastructura energetică poate face față unei creșteri simultane a consumului civil și militar. O atenție deosebită va fi acordată coridoarelor de mobilitate militară, adică rutelor folosite pentru transportul trupelor și echipamentelor între statele europene.
O rafinărie care își întrerupe activitatea, un port blocat sau o conductă avariată ar putea afecta nu doar aprovizionarea populației, ci și capacitatea armatelor de a interveni rapid într-o zonă de conflict.
Europa depinde de importuri pentru combustibilul avioanelor militare
Una dintre cele mai mari vulnerabilități identificate de specialiști privește aprovizionarea cu combustibil pentru aviație. Un studiu recent al NATO avertizează că Europa nu dispune de suficiente rezerve de combustibil pentru avioane și depinde într-o măsură importantă de furnizori externi. Potrivit cercetării, între 27% și 30% din combustibilul pentru aviație utilizat în Europa provine din importuri din afara regiunii.
Dependența este concentrată în jurul unui număr redus de furnizori. Un singur furnizor asigură 36% din importurile externe, iar trei țări furnizează împreună 65% din cantitățile importate. În cazul întreruperii livrărilor, aceste dependențe ar putea afecta rapid capacitatea Europei de a-și aproviziona aviația militară.
Studiul NATO arată că rezervele existente de combustibil pentru aviație ar putea acoperi consumul pentru aproximativ 49 de zile, cel mai redus nivel de acoperire dintre produsele analizate.
În plus, specialiștii estimează că cererea pentru acest tip de combustibil se va menține ridicată sau chiar va crește până în 2050, spre deosebire de alte produse petroliere pentru care se anticipează o reducere a consumului.
Bruxellesul vrea să protejeze rafinăriile europene, aflate în declin
Noua strategie aduce în prim-plan și situația rafinăriilor din Uniunea Europeană. În ultimele două decenii, capacitatea de rafinare a Europei s-a redus treptat, pe fondul închiderii unor instalații și al tranziției către surse de energie mai puțin poluante. Comisia Europeană avertizează însă că dispariția rafinăriilor ar putea deveni o vulnerabilitate strategică.
Chiar dacă statele membre dispun de rezerve de țiței sau pot importa petrol brut, acestea au nevoie de instalații capabile să îl transforme în motorină, benzină și combustibil pentru aviație.
Fără suficiente rafinării funcționale, accesul la petrol nu garantează și aprovizionarea cu produsele necesare transporturilor, industriei și armatei.
„Trebuie să inversăm această tendință și să ne asigurăm că Europa dispune de o capacitate de rafinare suficientă și flexibilă, atât în prezent, cât și în viitor. Nu este doar o problemă de competitivitate economică, ci și una de securitate”, a declarat comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, după o reuniune dedicată industriei de rafinare.
Potrivit proiectului de document, autoritățile naționale ar urma să identifice rafinăriile existente, să le evalueze capacitatea de producție și să raporteze eventualele închideri, extinderi sau investiții planificate.
Bruxellesul vrea astfel să determine dacă reducerea capacității de rafinare poate crea vulnerabilități care nu ar putea fi remediate rapid în cazul unei crize.
Statele UE vor trebui să analizeze ce s-ar întâmpla dacă un furnizor ar opri livrările
O altă schimbare propusă de Comisia Europeană privește dependența statelor membre de importurile de produse petroliere. Guvernele ar urma să identifice țările din care importă petrol brut, motorină, benzină și combustibil pentru aviație și să evalueze riscurile asociate fiecărui furnizor.
Analizele ar trebui să arate cum s-ar putea modifica aceste dependențe în următorii cinci ani și ce consecințe ar avea oprirea bruscă a livrărilor din partea unui furnizor important.
În același timp, statele ar urma să pregătească planuri de reacție pentru mai multe tipuri de crize, inclusiv atacuri asupra infrastructurii energetice, atacuri cibernetice, fenomene meteorologice extreme sau întreruperi prelungite ale mai multor rute de aprovizionare.
Comisia Europeană vrea să fie analizată și structura de proprietate a infrastructurilor critice, pentru a identifica eventualele riscuri legate de controlul acestora.
Noile planuri de apărare ar putea intra în conflict cu obiectivele climatice ale UE
Noua abordare a Bruxellesului ridică însă și întrebări privind viitorul tranziției energetice. Uniunea Europeană încearcă să reducă treptat consumul de combustibili fosili și să accelereze electrificarea economiei, cu obiectivul de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.
În același timp, Comisia Europeană recunoaște că armatele vor continua să depindă de motorină și combustibil pentru aviație, inclusiv în următoarele decenii. Organizațiile de mediu avertizează că sprijinirea sau redeschiderea rafinăriilor ar putea încetini reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Îngrijorările apar într-un moment în care unele politici climatice europene au fost deja relaxate sau amânate, inclusiv anumite reguli privind emisiile automobilelor și emisiile de metan.
Pentru Bruxelles, provocarea este să găsească un echilibru între reducerea dependenței de combustibilii fosili și necesitatea menținerii unor capacități energetice esențiale pentru securitatea continentului.
Comisia Europeană este așteptată să prezinte pe 2 decembrie propunerea oficială de revizuire a regulilor privind securitatea aprovizionării cu petrol.
Deocamdată, documentul consultat de Euronews este un proiect, iar măsurile nu au fost adoptate. Dacă noile reguli vor intra în vigoare, statele membre vor trebui să trateze aprovizionarea cu combustibil nu doar ca pe o problemă economică și energetică, ci și ca pe o componentă esențială a pregătirii pentru apărare.
