În contextul discuțiilor despre măsurile prin care statul încearcă să tempereze prețurile la pompă, merită analizat și cât încasează, de fapt, din aceste scumpiri. Pentru că atunci când alimentăm, nu plătim doar carburantul, ci și taxe consistente care ajung direct la bugetul statului.
Ce plătim, de fapt, când alimentăm
Prețul carburantului nu înseamnă doar costul propriu-zis al benzinei sau motorinei. O parte importantă din sumă este reprezentată de taxe:
- acciza, care este o sumă fixă pe litru
- TVA, care se aplică la prețul final, inclusiv la acciză
Cu alte cuvinte, șoferii plătesc inclusiv „taxă la taxă”, deoarece TVA se calculează și peste acciză.
Consumul anual și impactul asupra bugetului
România consumă aproximativ 8 miliarde de litri de carburant pe an. Din această cantitate, circa 6 miliarde de litri sunt motorină, iar restul benzină.
Chiar dacă prețurile și accizele diferă între cele două tipuri de combustibil, o medie arată că statul încasează aproape 3 lei din accize pentru fiecare litru alimentat.
Accizele aduc zeci de miliarde anual
Dacă raportăm acciza la consumul anual, rezultă că statul încasează aproximativ 23 de miliarde de lei pe an doar din această taxă. Asta înseamnă, în medie, între 63 și 65 de milioane de lei pe zi.
Pe lângă accize, statul încasează și TVA, estimat la aproximativ 1,7 lei pentru fiecare litru de carburant.
Astfel, din TVA se adună încă aproape 14 miliarde de lei anual, adică aproximativ 38 de milioane de lei pe zi.
Adunate, cele două taxe duc la încasări zilnice de aproximativ 100–110 milioane de lei pentru stat.
Un detaliu important este că aceste sume cresc odată cu prețul carburantului. Cu cât litrul este mai scump, cu atât statul încasează mai mult din TVA.
În timp ce autoritățile caută soluții pentru a reduce presiunea asupra șoferilor, aceste date arată că o parte semnificativă din prețul de la pompă este generată de taxe.
Astfel, orice decizie privind accizele sau TVA-ul poate avea un impact direct și rapid asupra prețului final plătit de consumatori.
