Rusia, prin intermediul Transnistriei, continuă să fie o problemă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Rușii mențin acolo un dispozitiv semnificativ de militari, iar șicanele venite de la Moscova erodează populația.
În acest context, Ministerul Apărării din Moldova a aprobat dublarea investițiilor în armată. O spune chiar secretarul de stat Ghenadie Cojocaru, în exclsivitate la Euronews România. Noua strategie militară a Republicii Moldova stabilește o creștere graduală a bugetului pentru apărare, de la 0,5 la 1% din PIB, dar și creșterea efectivelor până la 8.500 de militari activi sau cu 30% peste nivelul actual.
Moldova și-a dublat bugetul pentru apărare
Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Republicii Moldova: „Strategia militară este o continuare a altor două strategii. Mă refer la strategia națională a securității și strategia națională de apărare, aprobate chiar la sfârșitul anului 2023, respectiv la sfârșitul anului 2024.
Așa cum în strategia națională de securitate este menționat că Rusia prezintă un risc, o amenințare la adresa securității Moldovei, respectiv atât strategia națională se securitate, cât și actuala strategie militară de care vorbim identifică acest risc. În special invazia Federației Ruse în Ucraina a generat acest risc, fapt pentru care el se regăsește în toate strategiile care au precedat strategia actuală, și mă refer la o strategie militară aprobată ieri, în cadrul ședinței de guvern.
Am urmărit cu atenție declarația generalului Vlad. De altfel, vreau să menționez că, pe parcursul ultimilor ani, Ministerul Apărării are o colaborare fructuoasă în ceea ce privește consolidarea capacităților de apărarare a Republicii Moldova și beneficiem de un sprijin semnificativ din partea României și din partea altor parteneri. România este un partener strategic.
În ceea ce privește această declarație, vreau să fac o trimitere la ceea ce a menționat Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, în cadrul ședinței, când a fost aprobată strategia militară: faptul că, de câte ori este un angajament politic la Chișinău pentru a consolida capacitățile de apărare a Republicii Moldova, de câte ori este un angajament politic la Chișinău pentru a întări capacitățile armatei, ne trezim cu isterii, cu atacuri la adresa acestor acțiuni. Ne confruntăm cu foarte multe scoateri din context a declarațiilor, cu manipulări. La acest subiect, vreau doar să menționez că avem o colaborare cu România în ceea ce privește consolidarea capacităților de apărare.
Ca reprezentant al Ministerului Apărării, voi menționa că politicile pe care le elaborăm au obiective foarte clare și scopul final al acestor obiective este de a moderniza armata, de a avea o insituție modernă militară, bine echipată, care să facă față apărării suveranității și integrității Republicii Moldova. De aceea, nu vorbim se scenarii ipotetice, ci de obiective menite să atingă scopul principal, de a consolida capacitățile de apărare. Totodată realitățile din teren ne arată că Ucraina și eroii Ucrainei luptă nu doar pentru libertatea lor, ci și pentru libertatea Moldovei și a întregii Europe".
Mirela Mârzac, expert în securitate: „Cu siguranță că există scenarii în cadrul ministerelor, în care se analizează scenariile optimiste, pesimiste, planuri A, B, C, planuri direcționate la diverse crize. Să pornim de la ideea că strategia securității naționale, atât cea a apărării, cât și cea militară, vin cu anumite declarații sau o analiză a mediului de securitate și este foarte bine punctat că ar putea să existe anumite agresiuni sau pericole militare din partea Federației Ruse.
Analizând mediul de securitate, putem să zicem că există astfel de scenarii. Înțelegem foarte bine că securitatea Republicii Moldova depinde foarte mult de vitejia militarilor din Ucraina, totul depinde de cum va fi finalizat războiul. Am văzut că au fost mai multe tentative, inclusiv de a destabiliza, de a aduce panică, haos, prin survolarea spațiului aerian, inclusiv a anumitor state NATO, deci Rusia duce acum un fel de război inclusiv psihologic și o testare a cum vor reacționa celelalte state asupra unor potențiale atacuri.
Și Moldova analizează diferite scenarii, dar nu avem un pericol concret că Rusia ar putea să atace Moldova. Plus faptul că nu avem o frontieră directă cu Rusia. Sigur că ar putea să survoleze spațiul nostru aerian, ar putea fi drone în spațiul nostru, ar exista posibilități, dar nu un atac militar tradițional."
Rușii fac din Transnistria un impediment în calea aderării Moldovei la UE?
Rusia, care controlează fluxul de gaze și energie din Transnistria, continuă să le creeze probleme locuitorilor. De exemplu, acum nu este căldură, iar curentul are întreruperi de câte o jumătate de oră în anumite momente. Iar anul trecut, de exemplu, Transnistria a rămas fără gazele care vin de la ruși.
Raisa Pădurean, directorul adjunct al liceului român Lucian Blaga, din Tiraspol: „Nu avem apă caldă, avem curent electric deocamdată, dar ne-au avertizat că ne vor conecta după un grafic special. Săptămâna aceasta, mulți colegi spuneau că le-au deconectat lumina pentru jumătate de oră. Chipurile, ar fi făcut niște probe, reparații - dar noaptea nu știu ce reparații poți face - în mai multe sectoare ale orașului.
Deocamdată, nu e vreme rece, iar la școală avem toate clasele dotate cu aparate de aer condiționat. Nu știu ce va fi mai târziu, pentru că se așteaptă să fie frig după ploi și noi avem cu ce încălzi copiii numai dacă nu ne vor deconecta lumina. Vrem ca școlile, grădinițele să fie conectate. Nu știm ce se va întâmpla, lumea e bulversată, toți își fac griji, pentru că au copii mici, sunt și oameni bolnavi. E o atmosferă apăsătoare.
Se făceau manevre la poligonul ăsta al lor și chiar se auzeau bubuituri foarte tare în tot orașul și în afara orașului. Nu înțelegem ce pregătiri și manevre fac.
În legătură cu deconectarea gazului și a energiei electrice, nu știu ce va fi, dar toată lumea e îngrijorată. Ciudat este că toată vara am avut apă caldă. Acum, când a început sezonul rece, au deconectat căldura și apa caldă. Din partea lor, este o manevră intenționat făcută. Adică vara, când nu ai nevoie de apă caldă și când o bună parte din populație este plecată în vacanță, apă caldă este. Deci vara nu s-a economisit. Acum, când a început sezonul rece, e nevoie de economie. Eu nu pot înțelege. De la autoritățile locale vine."
Rezultatul alegerilor din Moldova a surprins în zona Transnistriei
Numai că o schimbare importantă a reprezentat-o rezultatul alegerilor parlamentare din Moldova, de pe 28 septembrie. Dacă până acum, populația transnistreană era obișnuită să voteze aproape în întregime cu partidele pro-ruse, de această dată s-a observat că aproape 30% dintre voturi au mers către partidul pro european al președintei Maia Sandu. Ceea ce poate fi un semn că lumea s-a trezit și că a realizat că nu mai poate trăi cu propaganda rusă continuă.
Mirela Mârzac, expert în securitate: „Aprope 30 de procente din populația transnistreană a votat pentru partidul cu un program vădit pro european, PAS, ceea ce este un indicator pozitiv, pentru că, într-adevăr, încetul cu încetul, încep să se vadă beneficiile integrării țării. Acum se discută și la Chișinău ce facem cu Transnistria.
Ar putea Rusia să utilizeze această vulnerabilitate? Și aici fac o legătură cu strategia militară. În strategia militară aprobată este menționat că una din amenințările militare este menținerea acestui potențial militar în regiunea transnistreană, cu scopul de a destabiliza politic și societal Republica Moldova. Foarte mult timp se discuta că sunt forțe de pacificare. Se diferențiază, pentru că există acest grup operativ de trupe ruse și este altceva decât aceste formațiuni militare care aduc pacea în obiectivul prezentat de Federația Rusă.
Tot mai multă populație o să înțeleagă că această dependență energetică și această ținere în ostilitate a cetățenilor din această regiune este în detrimentul populației. Sigur că există această nostalgie sovietică și vedem tot mai multe state în care câștigă acest discurs populist și mai puțin se iau deciziile în baza unor argumente raționale. Există acești oligarhi, aceste forțe criminale care controlează această regiune. Ei susțin întru totul să se mențină această economie informală, rețele ilicite, contrabandă.
În regiunea transnistreană, problema nerezolvată a conflictului poate fi un impediment în integrarea europeană. Cel mai mare impediment. Crearea artificială a unor destabilizări, posibil a unor ciocniri și utilizarea unui pretext fals al Rusiei de a 'salva' populația rusă, ceea ce acum nu este probabil. Datorită faptului că nu avem o frontieră comună, Rusia nu vede necesitatea să investească bani și nu are posibilitatea să investească în această regiune. Nu cred că este cazul de război, guvernul din Moldova a reușit și va menține această stare de securitate, cu susținerea partenerilor, a României, a SUA."
Raisa Pădurean, directorul adjunct al liceului român Lucian Blaga, din Tiraspol: „Ei privesc numai canalul rusesc 1, care transmite atâtea aberații și minciuni. Adevărul e departe de realitate.
Să zic că nu ne este frică? Un pic, da, dar luptând atâția ani pentru dreptate, până la urmă comunici cu lumea și lumea înțelege. Chiar când mergeam la alegeri, am urcat în maxi-taxi și, înaintea noastră, niște persoane vorbeau în rusă și am înțeles că ei sunt pro Europa și spuneau: 'uite ce au făcut ăștia, cât de mult trebuia să facă Chișinăul să nu mai fie vama'. Deci asta vorbeau. Și erau ruși get-beget. Chiar ne-a mirat. Nu este numai un singur caz, mai multă lume vorbește, dar lor le e frică.
Nouă nu ne este frică, pentru că adevărul mereu a fost în capul mesei mai devreme sau mai târziu. Dacă rușii nu mai achită gazul și Chișinăul nu e finanțatorul Transnistriei... Numai că nu știm unde se duc banii. Adică vor ceda până la urmă (n.r.: separatiștii de la conducerea Transnistriei vor ceda), că nu vor ține oamenii aceștia în teroarea aceasta permanentă. Cred că vor ceda.
Suntem legați de Chișinău, suntem legați de România. Aici nu sunt specialiști în medicină, aproape toți vin din Chișinău, analizele de laborator le duc în România și le fac, că nu au reactivi, nu are nici Chișinăul suficient, adică suntem legați unul de altul. Vrem sau nu vrem, lumea va înțelege acest lucru, până la urmă."
