Victoria covârșitoare a forțelor proeuropene la alegerile parlamentare din Republica Moldova este una întregii societăți care își dorește să fie „ancorată în familia de state europene”, a declarat Nicu Popescu, fost ministru de Externe al Republicii Moldova, la Euronews România. De asemenea, diplomatul a explicat că majoritatea fermă proeuropeană din Parlamentul de la Chișinău reprezintă „o promisiune de a finaliza procedurile de aderare” la Uniunea Europeană până în 2028.
În emisiunea „Moldova a decis” difuzată de Euronews România în contextul alegerilor legislative, Nicu Popescu a declarat că rezultatul reprezintă „un succes la scară continentală”.
„Cred că cel mai important element din configurația acestui Parlament este această victorie covârșitoare a forțelor proeuropene, a întregii societăți din Republica Moldova, a Partidului Acțiune și Solidaritate.
O să plasez această victorie într-un context internațional. În ultimii trei ani, practic, 80% din alegerile din statele democratice unde alegerile contează, partidele care se aflau la guvernare au pierdut alegerile; în SUA, Marea Britanie, Germania, Italia, Polonia, Slovacia. În aceste țări, în ultimii ani, partidele la guvernare au pierdut alegerile din mai multe cauze, dar inclusiv din cauza efectelor negative ale războiului, agresiunii ruse împotriva Ucrainei, din cauza inflației.
Din această perspectivă, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este un succes la scară continentală, inclusiv într-un context intern, partidul PAS a obținut cu 10.000 de voturi mai mult decât în 2021”, a afirmat fostul ministru de Externe.
Nicu Popescu a afirmat că votul exprimat de cetățenii Republicii Moldova indică dorința ca țara să continue parcursul pentru aderarea la UE.
„Este un vot clar, ferm din partea societății noastre care își dorește ca țara noastră să fie în continuare o țară pașnică, democratică, ancorată în familia de state europene și o țară care va adera la UE”, a explicat el.
Nicu Popescu: În Republica Moldova este foarte clar cât de periculoasă este calea antieuropeană
„Cred că în Republica Moldova este foarte clar cât de periculoasă este calea antieuropeană. Noi, cu toții, vedem efectele devastatoare ale războiului și agresiunii ruse contra Ucrainei. Vedem un stat ca Belarusul care este utilizat de către Federația Rusă pentru a purta operațiuni militare împotriva Ucrainei. Spațiul aerian al Belarusului a fost utilizat pentru a trimite drone în spațiul aerian al NATO și al UE, în Polonia.
Georgia, care acum un an, era un stat cu acte în regulă, un stat candidat pentru aderarea la UE, în ultimul an a făcut un viraj antieuropean destul de șocant. Astăzi, în UE se discută foarte serios reintroducerea vizelor pentru cetățenii Georgiei. UE a suspendat asistența pentru Georgia.
Pentru cetățenii Republicii Moldova care nu au securitatea și confortul statutului de membru al UE și NATO, cum e cazul României, această dilemă între un viitor calm, european, prosper, și dictaturile, instabilitatea, riscurile la securitate care domină acest spațiu estic. Ne face să ne uităm cu un grad de conștientizare mult mai mare al riscurilor pe care îl avem ca țară și ca societate”, a mai spus Popescu.
„Republica Moldova rămâne deocamdată într-o zonă geopolitică destul de riscantă”
Fostul ministru de Externe a menționat că România este pentru Republica Moldova un „exemplu de dezvoltare și transformări pozitive” în cei 18 ani de când face parte din Uniunea Europeană.
„Toți își doresc să trăiască într-o țară care se dezvoltă. (...) Trebuie să conștientizăm că Republica Moldova rămâne deocamdată într-o zonă geopolitică destul de riscantă și avem foarte mult de lucru ca să securizăm în continuare locul nostru în familia de state europene.
Cum s-a protejat Republica Moldova de propaganda prorusă: În Republica Moldova știm să facem abstracție
„Sunt niște minciuni și propagandă cu care noi, în Republica Moldova, de altfel, ne-am obișnuit. În ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre această operațiune de influență a Rusiei pe rețelele sociale.
Adevărul nostru din Republica Moldova este că Rusia întotdeauna a fost prezentă în spațiul informațional din Republica Moldova, cu mult înaintea rețelelor sociale.
Propaganda rusă la televizor în anii 1989, 1991 și 1992 spunea cam aceleași lucruri. În țara noastră am știut să facem abstracție de această propagandă, de aceste minciuni, de această agresivitate, să mergem înainte, să ne consolidăm un sistem democratic în care vocea cetățenilor contează, să evităm aceste riscuri dictatoriale și autoritare în care au căzut foarte multe state postsovietice - Rusia, Belarus, Georgia.
În Republica Moldova știm să facem abstracție. Evident că o parte din concetățenii noștri, în special cei care au trăit destul de mult timp în acest spațiu informațional sunt afectați de această propagandă și de aceste minciuni”, a mai explicat diplomatul de la Chișinău.
„În cazul României cred că există și acest lux al confortului de a fi în NATO și UE”
„Noi, în Republica Moldova, am crescut, ne-am consolidat ca un sistem politic democratic, în condiții destul de adverse, în anii '90 în special. Dominația informațională rusească era destul de mare, dar și în anii 2000. Toate aceste politici de hărțuire a țării noastre, prin sprijinul pentru separatismul transnistrean, menținerea ilegală a trupelor, a forțelor militare ruse ilegal staționate în stânga Nistrului, embargouri pentru fructe, produse lactate, deconectări de gaz, electricitate, toate acestea ne-au imunizat într-un fel pentru aceste narative.
În cazul României cred că există și, pe de o parte, acest lux al confortului de a fi în NATO și UE, o anumită erodare a aprecierii riscurilor care ar putea veni dacă România nu s-ar fi aflat în cadrul acestor două instituții care asigură atât protecția în domeniul securității, protecție militară, pacea din România, cât și dezvoltarea economică”, a mai spus Popescu.
„În societatea noastră se conștientizează faptul că riscurile la securitatea și pacea din țara noastră vin cu siguranță din est”
„Societatea și-a dat seama că riscurile pentru pacea și securitatea noastră ar veni din partea unor forțe proruse. S-a vorbit în campanie foarte deschis că o guvernare prorusă la Chișinău ar crea spațiu pentru Federația Rusă, să încerce să destabilizeze Republica Moldova, să utilizeze spațiul Republicii Moldova contra Ucrainei, contra României, prin infiltrare de «civili» care ulterior pe teritoriul Republicii Moldova pot fi îmbrăcați, înarmați și antrenați și trimiși în regiunea Odesa.
În societatea noastră se conștientizează faptul că riscurile la securitatea și pacea din țara noastră vin cu siguranță din est, nu de la o cooperare mai strânsă cu România, cu NATO, cu UE”, a mai menționat fostul ministru.
Aderarea Republicii Moldova la UE în 2028, o promisiune prea optimistă?
„E o promisiune de a finaliza procedurile de aderare până în 2028. După aceste proceduri, mai există și procesul de ratificare de către statele membre a acordului de aderare. Ori, Republica Moldova nu are drept de a decide sau capacitatea de a determina această viteză a ratificării, dar în Republica Moldova avem obiectivul să terminăm implementarea acquis-ului comunitar în următorii trei, patru ani.
Avem această majoritate fermă, deci putem avansa cu viteză deplină. Nu suntem singuri. Uniunea Europeană are declarat același obiectiv și același calendar”, a concluzionat el.
