Republica Moldova ar putea lua în calcul reunificarea cu România dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va fi blocat după 2028. Declarația îi aparține vicepremierului moldovean Eugen Osmochescu, care a descris unirea drept un posibil „Plan B” în cazul în care parcursul european al Chișinăului nu va avansa conform obiectivelor asumate, potrivit Euractiv.
Vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Osmochescu, a declarat într-un interviu acordat publicației Euractiv că reunificarea cu România ar putea deveni o opțiune pentru Chișinău dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va întâmpina blocaje majore după anul 2028.
Oficialul moldovean a subliniat însă că obiectivul principal al guvernului rămâne integrarea europeană și semnarea tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028. Potrivit acestuia, discuțiile despre o eventuală unire cu România ar deveni relevante doar dacă parcursul european al Republicii Moldova s-ar bloca.
„Acesta este Planul B”, a declarat Osmochescu, referindu-se la scenariul reunificării.
Declarațiile vin într-un moment în care Republica Moldova încearcă să accelereze negocierile de aderare la Uniunea Europeană și așteaptă deschiderea primului pachet de capitole de negociere. Vicepremierul a insistat că procesul de extindere trebuie să se bazeze pe merit și pe progresele fiecărui stat candidat, însă a avertizat că populația are nevoie de semnale concrete din partea Bruxelles-ului.
El a invocat și presiunile exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova, inclusiv prin operațiuni hibride și campanii de influență menite să slăbească sprijinul pentru integrarea europeană.
Osmochescu a recunoscut că Republica Moldova nu dispune de capacitățile militare și industriale ale Ucrainei pentru a rezista unor presiuni de lungă durată. „Nu suntem la fel de rezilienți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție militară și nici o armată comparabilă cu cea a Ucrainei”, a afirmat vicepremierul.
Chișinăul susține și ideea unei integrări europene graduale
Oficialul moldovean s-a declarat favorabil și unor formule intermediare de apropiere de Uniunea Europeană, inclusiv conceptului de „stat asociat” propus recent de cancelarul german Friedrich Merz.
Acest statut ar permite statelor candidate să participe la reuniunile liderilor și miniștrilor europeni fără drept de vot, înainte de aderarea deplină la blocul comunitar.
Potrivit vicepremierului, orice pas care apropie Republica Moldova de instituțiile europene poate contribui la consolidarea reformelor și la menținerea sprijinului public pentru integrarea europeană.
Unirea cu România, susținută de aproximativ 40% dintre moldoveni
Întrebat despre posibilitatea reunificării, Osmochescu a afirmat că legăturile culturale, istorice și familiale dintre cele două state sunt deja foarte puternice. El a amintit că aproximativ 850.000 dintre cei 2,4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova dețin și cetățenie română.
Potrivit datelor citate de Euractiv, aproximativ 40% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce în România nivelul de susținere pentru acest proiect este de aproximativ 70%.
Vicepremierul a admis că un asemenea proces ar presupune costuri economice importante, însă consideră că acestea ar fi considerabil mai mici decât cele generate de reunificarea Germaniei după căderea Cortinei de Fier.
Întrebat dacă anul 2028 ar putea reprezenta un moment de reevaluare a strategiei Republicii Moldova, Osmochescu a răspuns că această posibilitate trebuie luată în calcul, amintind că și președinta Maia Sandu a evocat anterior un astfel de scenariu.
