Iranienii accelerează reînarmarea și reconstrucția programului de rachete balistice, în ciuda sancțiunilor Națiunilor Unite care au fost reintroduse luna trecută. Aceste sancțiuni interzic vânzarea de arme către această țară, precum și acordarea de ajutor în ceea ce privește activitatea în domeniul rachetelor balistice, potrivit CNN.
Informația a fost confirmată de surse din serviciile de informații europene, care afirmă că, de la declanșarea așa-numitului mecanism „snapback”, la sfârșitul lunii septembrie, a fost observată sosirea mai multor transporturi din China în portul iranian Bandar Abbas. Este vorba de transporturi de perclorat de sodiu, principalul precursor în producția de combustibil solid care alimentează rachetele convenționale cu rază medie de acțiune ale Iranului.
Sursele respective susțin că transporturile, care au început să sosească pe 29 septembrie, conțin 2.000 de tone de perclorat de sodiu cumpărat de Iran de la furnizori chinezi. Totul se întâmplă după acel conflict cu Israelul, care a durat 12 zile, din luna iunie.
Serviciile secrete occidentale: Iranul se reînarmează, cu ajutorul Chinei
Serviciile secrete bănuiesc că achizițiile fac parte dintr-un „demers hotărât” al Iranului de a-și reconstrui stocurile epuizate de rachete.
Mai multe dintre navele de marfă și entitățile chineze implicate în aceste transporturi sunt supuse sancțiunilor din partea Statelor Unite ale Americii. Însă deși substanța transportată – percloratul de sodiu – nu este menționată în mod specific în documentele ONU privind materialele interzise la export către Iran, aceasta este un precursor direct al percloratului de amoniu, un oxidant interzis utilizat în rachetele balistice. Astfel, faptul că sancțiunile nu interzic în mod explicit această substanță chimică poate lăsa Chinei posibilitatea de a susține că nu încalcă nicio interdicție a ONU.
Aceste livrări au loc după ce sancțiunile ONU, vechi de peste un deceniu, au fost restabilite prin „mecanismul de revenire” – o prevedere pentru încălcările acordului din 2015 privind Planul de acțiune cuprinzător comun (JCPOA) pentru monitorizarea programului nuclear al Iranului.
În conformitate cu aceste sancțiuni de luna trecută, statele membre ale ONU trebuie să împiedice furnizarea către Iran a materialelor care ar putea contribui la dezvoltarea unui sistem de transport al armelor nucleare, care, potrivit experților, ar putea include rachete balistice. Aceste state sunt, de asemenea, obligate să împiedice furnizarea către Iran a asistenței în fabricarea de arme.
China, împreună cu Rusia, s-au opus reimpunerii sancțiunilor și au spus că acest demers subminează eforturile pentru o „soluționare diplomatică a problemei nucleare iraniene”.
Datele privind urmărirea navelor de transport maritime, consultate de CNN, arată că mai multe astfel de nave sunt implicate în ultimele livrări de perclorat de sodiu din porturile chineze către Iran. Totodată, serviciile secrete au consultat și rețelele de socializare utilizate de echipajele acestor ambarcațiuni. Multe dintre aceste nave par să fi făcut mai multe curse între China și Iran începând cu sfârșitul lunii aprilie. Sursele consultate de publicația citată spun că echipajele „par să fie angajate de Islamic Republic of Iran Shipping Lines”, iar postările lor regulate pe rețelele de socializare oferă indicii privind opririle pe ruta China-Iran.
Navele care fac aceste transporturi:
- MV Basht, deja sancționat de SUA, care a părăsit portul chinez Zhuhai pe 15 septembrie, a ajuns la Bandar Abbas pe 29 septembrie și s-a întors în China.
- Nava Barzin a urmat o rută similară, a plecat din Gaolan pe 2 octombrie și a ajuns la Bandar Abbas pe 16 octombrie, iar apoi a pleca spre China pe 21 octombrie.
- Ambarcațiunea Elyana a părăsit portul chinez Changjiangkou pe 18 septembrie și a ajuns în Bandar Abbas pe 12 octombrie.
- Altă navă este MV Artavand, care a părăsit portul chinez Liuheng și a ajuns în Bandar Abbas pe 12 octombrie, având sistemul de urmărire AIS oprit, pentru a-și ascunde mișcările, potrivit serviciilor de informații occidentale.
Interesant este că, în mod oficial, nu se știe încă dacă guvernul chinez are cunoștință despre aceste transporturi. Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei a declarat că, deși „nu este familiarizat cu situația specifică”, China „a implementat în mod consecvent controale asupra exporturilor de produse cu dublă utilizare, în conformitate cu obligațiile sale internaționale și cu legile și reglementările interne” și că „Dorim să subliniem că China se angajează să rezolve pașnic problema nucleară iraniană prin mijloace politice și diplomatice și se opune sancțiunilor și presiunilor”.
El a adăugat că Beijingul consideră reintroducerea sancțiunilor în cadrul mecanismului de revenire la sancțiuni ca fiind „neconstructivă” și un „serios pas înapoi” în eforturile de „rezolvare a problemei nucleare iraniene”.
„Iranul are nevoie acum de mult mai mult perclorat de sodiu pentru a înlocui rachetele consumate în război și pentru a crește producția. Mă aștept la transporturi mari către Iran, care încearcă să se reînarmeze, la fel cum mă aștept ca Israelul și SUA să se grăbească să înlocuiască interceptorii și munițiile consumate”, a declarat Jeffrey Lewis, directorul Proiectului de neproliferare din Asia de Est al Institutului de Studii Internaționale Middlebury.
„Două mii de tone de perclorat de sodiu sunt suficiente doar pentru aproximativ 500 de rachete. Este o cantitate mare, dar Iranul intenționa să producă aproximativ 200 de rachete pe lună înainte de război și acum trebuie să înlocuiască toate rachetele distruse sau utilizate de Israel”, a spus Jeffrey Lewis.
China este, de mult timp, un aliat diplomatic și economic al Iranului și condamnă sancțiunile impuse de SUA împotriva acestei țări. Totodată, China cumpără cea mai mare parte a exporturilor de petrol ale Iranului, în ciuda faptului că nu a raportat achiziții de petrol iranian timp de mai mulți ani. Acest comerț cu energie se bazează pe o rețea de nave care trimit petrolul iranian către rafinării independente din zona de coastă a Chinei, adesea prin țări intermediare, potrivit analiștilor, care observă că această practică menține rafinarea separată de întreprinderile de stat chineze, care ar fi vulnerabile la sancțiunile SUA. Aceste rafinării sunt cunoscute pentru faptul că lucrează cu așa-zisa „flotă fantomă” de tancuri petroliere, care utilizează tactici de ascundere pentru a transporta ilegal mărfuri sancționate.
