România a pierdut, în primă instanță, procesul cu Pfizer, în ceea ce privește dozele de vaccin anti-COVID achiziționate și neplătite. Suma cerută țării noastre ar fi de aproximativ 600 de milioane de euro, însă decizia nu este definitivă.
În acest context, sunt importante cronologia celor întâmplate în perioada pandemiei de COVID, cât și lanțul decizional.
Scandalul vaccinurilor COVID și procesul Pfizer - România
- În Europa, infectările cu COVID-19 au început în ianuarie 2020.
- Franța a fost țara care a confirmat primele cazuri.
- În februarie 2020 a fost înregistrat primul deces în Europa, tot în Franța.
- În România, virusul a fost anunțat oficial în februarie 2020.
La un an de la izbucnirea pandemiei, România avea vaccinuri (în 2021) pentru mai mult de zece milioane de persoane, moment în care factorii de decizie au aprobat achiziția a încă 52,8 de milioane de doze de vaccinuri Pfizer și Moderna. Dintre acestea, peste 28 de milioane au rămas neachitate. Valoarea ar fi de peste 564 de milioane de euro, la care s-ar putea adăuga dobânzi penalizatoare. Vlad Voiculescu spune că aceste dobânzi ar fi de 8-12% pe an și susține că, în cei trei ani trecuți de atunci, s-ar fi adunat peste 150 de milioane de euro.
La nivelul Uniunii Europene, în așa-numitul scandal Pfizergate, Parchetul European investighează, din octombrie 2022, modul în care Comisia Europeană a negociat, în numele celor 27 de state membre, contracte cu aceste companii farmaceutice care produceau vaccinurile. Confirmarea a venit și din partea Laurei Codruța-Kovesi, șefa Parchetului European. Investigația se referea la nivelul întregii Uniuni Europene. După negocierile Comisiei, fiecare țară trebuia să trimită un formular de comandă.
Cronologia scandalului legat de vaccinurile COVID.
- Ianuarie - mai 2021 - Guvernul condus de Florin Cîțu aprobă achiziția a 52,8 milioane de doze de vaccin Pfizer și Moderna, destinate anilor 2022 și 2023. Însă Vlad Voiculescu spune că ar fi vorba de 39 de milioane. Voiculescu a fost demis în aprilie 2021 din funcția de ministru al Sănătății. Executivul a decis atunci participarea României la contractul european de achiziție comună. În locul lui Voiculescu, a fost numită Ioana Mihăilă (aprilie 2021 - septembrie 2021), care a semnat obligația de cumpărare. Voiculescu este acuzat că ar fi inițiatorul demersurilor.
- Septembrie 2021 - debutul anchetei DNA în România (în plină campanie de vaccinare). DNA a deschis atunci un dosar in rem (privind fapta, nu persoana) legat de modalitatea în care România a achiziționat dozele de vaccin.
- Noiembrie 2021 - Alexandru Rafila devine ministru al Sănătății în noul guvern condus de Nicolae Ciucă.
- Ianuarie 2022 - Rafila este acuzat de Vlad Voiculescu că nu a anulat contractul semnat. Era vorba de acea clauză de opt-out, iar statele membre aveau la dispoziție cinci zile pentru a refuza dozele fără să plătească integral. Însă DNA spune că cea responsabilă de semnare era Ioana Mihăilă.
Voiculescu susține că, dintre toate țările UE, doar România, Polonia și Ungaria au refuzat să semneze o reeșalonare și reducerea cantităților.
- Mai 2023 - Comisia Europeană a negociat cu Pfizer un amendament de flexibilizare care prevede reducerea numărului de doze comandate, dar cu plata unei despăgubiri către Pfizer, în valoare de aproximativ jumătate din prețul unei doze (o doză costa aproape 20 de euro). 24 din cele 27 de state europene au acceptat, cu scopul de a plăti mai puțin. România, Polonia și Ungaria nu au semnat (ministrul Sănătății din România era atunci Alexandru Rafila). Iar Rafila spunea, la acea vreme, că taxa era inacceptabilă din punct de vedere legal și susținea că ar putea fi considerată prejudiciu de către Curtea de Conturi.
- Noiembrie 2023 - DNA a cerut ridicarea imunității pentru fostul premier Sorin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Ei deveneau suspecți pentru abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
- Ianuare 2024 - Pfizer dă în judecată România la Tribunalul de primă instanță francofon de la Bruxelles. Compania cere să primească din partea țării noastre banii pentru dozele de vaccin comandate și refuzate de România. Era vorba de aproape 29 de milioane de doze neachitate, la un preț de 19,5 euro bucata.
- 2025 - România invocă lipsa de transparență a Comisiei Europene pentru a evita plata.
Lanțul responsabilităților
Premierul Florin Cîțu - Procedurile sunt complexe, dar autoritatea finală o avea șeful Guvernului. El a semnat memorandumurile de aprobare a achiziționării și a plății. Tocmai această aprobare este în vederea DNA, care spune că nu ar fi existat o justificare reală pentru această decizie.
Ministrul Vlad Voiculescu - referatul DNA arată că Voiculescu era responsabil de fundamentarea necesarului de vaccinuri, iar nota de fundamentare nu ar fi avut o analiză reală a stocurilor existente, dar și a ratei de vaccinare. Direcția Națională Anticorupție spune că atât Vlad Voiculescu, cât și Florin Cîțu ar fi aprobat achiziția a 14 milioane de doze de vaccinuri la începtutul anului 2021, cu toate că dozele contractate în 2020 ar fi fost suficiente pentru vaccinarea a zece milioane de oameni. DNA menționează că Voiculescu a aprobat achzițiile din perioada februarie-martie 2021 fără să justifice dacă dozele deja comandate până atunci erau sau nu erau suficiente. Fereastra de oportunitate pentru achiziții era de câteva zile.
Ministrul Sănătății care a urmat după Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă, a avea responsabilitatea semnării pentru cel mai mare volum de vaccinuri, conform DNA, adică peste 34 de milioane de doze. Procurorii anticorupție susțin că ea nu a emis o fundamentare privind necesarul de vaccinuri, în condițiile în care România avea deja contractate, la acea vreme, 37 de milioane de doze.
- Responsabilitățile ministrului Sănătății: să asigure cadrul legal pentru campania de vaccinare și să gestioneze bugetul pentru aceste achiziții.
DNA spune că Ioana Mihăilă nu a activat clauza de opt-out, care trebuia activată în cinci zile, la acea vreme, pentru ca România să nu mai plătească dozele. Mihăilă susține că memorandumul a fost avizat de Ministerul Finanțelor, care a solicitat o strategie de revânzare a surplusului. Ioana Mihăilă a precizat că a implementat această strategie printr-un cadru legal care prevedea atât vânzări, cât și donații către alte state. În plus, ministra a explicat că decizia a fost luată „în solidar” de guvernul Cîțu și că, la acel moment, adică în mai 2021, termenul de valabilitate pentru vaccinuri era de doar șase luni, iar contractul semnnat asigura doze pentru anii 2022 și 2023, cu scopul de a nu lăsa populația nevaccinată în cazul apariției unor noi variante ale virusului.
Coordonarea logistică a vaccinărilor era în atribuția Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), al cărui șef era Valeriu Gheorghiță, iar el îi raporta direct premierului Cîțu. Responsabilitățile lui țineau de coordonarea centrelor de vaccinare și a centrelor de programare pentru vaccinare, precum și a stabilirii fluxurilor de stocare și distribuție către spitale și alte centre. El trebuia să explice populației și beneficiile vaccinării, dar trebuia și să transmită Guvernului statistici referitoare la persoanele vaccinate, cele infectate și cele programate, precum și ritmul de consum. Valeriu Gheorghiță nu este vizat de DNA.
Andrei Baciu - secretarul de stat în Ministerul Sănătății, era vicepreședinte al CNCAV. El asigura legătura cu Guvernul. Totodată, el gestiona contactul dintre România și structurile europene în ceea ce privește aprovizionarea cu vaccinuri. Baciu monitoriza livrările, se ocupa de distribuția lor și coordona platforma pentru programări. Andrei Baciu a asigurat interimatul „de facto” la Ministerul Sănătății, între demisia lui Vlad Voiculescu și numirea Ioanei Mihăilă, cu toate că premierul Cîțu era interimar, în mod oficial. Baciu a fost pus sub acuzare de DNA, pentru abuz în serviciu, pentru că ar fi susținut achiziția de vaccinuri în exces, fără a verifica necesarul.
