Curtea Supremă de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza ziarului New York Times accesul la mesajele schimbate între președintele Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, considerând că executivul UE nu a reușit să explice în mod plauzibil de ce nu deține textele.
Procurorul-șef european care a coordonat această acțiune este Laura Codruța-Koveși.
Ovidiu Nahoi explică ce presupune acest caz
Ovidiu Nahoi, redactor șef al Radio France Internationale România: „Este o victorie pentru transparență, în sensul că, de acum înainte, procesul de decizie la nivelul UE va fi unul mult mai transparent. Deja există, în Parlamentul European, inițiative pentru a se crește transparența în cadrul acestui proces decizional. Nu este o veste bună pentru Ursula von der Leyen și pentru reputația ei, pentru că ea, acum câteva luni, s-a angajat tocmai să crească transparența procesului decizional. Ne aducem aminte și scandalele Qatargate și altele. În acest context, Comisia a promis mai multă transparență și iată că acum Comisia primește o lovitură masivă.
Despre ce este vorba? Reporterii de la New York Times au scris despre existența acestor mesaje între Ursula von der Leyen și directorul general Pfizer, Albert Bourla. Acesta din urmă vorbea despre aceste replici ca stând la baza unei încrederi profunde între cei doi și facilitând negocierea unui acord substanțial privind vaccinarea. Acest acord a fost finalizat în mai 2021. Cei de la New York Times au vrut să vând aceste schimburi de mesaje, pe care inițial, Comisia le-a negat, apoi le-a admis, dar că nu conțin informații importante și a căror păstrare trebuie asigurată.
În acest context, a venit această decizie. New York Times a mers la Curtea Europeană, a câștigat în primă instanță, iar Comisia va fi acum obligată, dacă decizia rămâne definitivă, să facă acest act public. Foarte important este că e vorba de un caz care ține de transparență decizională, nu are nicio legătură cu problema de fond legată de vaccinuri".
Cazul Comisia Europeană - Pfizergate. Eșec pentru Comisie
După o lungă luptă între Comisia Europeană și The New York Times, cu privire la transparența contractelor privind vaccinul Pfizer pentru COVID-19, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a hotărât că această Comisie „nu a oferit o explicație plauzibilă pentru a justifica neposesia documentelor solicitate, conform Euronews.
Potrivit Curții, Comisia nu poate pretinde pur și simplu că nu deține documentele solicitate. Aceasta trebuie să ofere explicații credibile care să permită atât publicului, cât și Curții să înțeleagă de ce documentele respective nu pot fi găsite.
Curtea Europeană de Justiție a constatat că The New York Times a prezentat „dovezi relevante și coerente” care indică existența unor mesaje text între președintele Comisiei și directorul general al Pfizer, cu privire la achiziția de vaccinuri COVID-19. Practic, Comisia Europeană a încălcat normele de transparență cu privire la mesajele Ursulei von der Leyen.
„Aceste contracte au fost cu totul fără precedent într-un context cu totul fără precedent”, a declarat un oficial UE, înainte de pronunțarea hotărârii.
Publicația a descoperit existența mesajelor în 2021, în timpul interviurilor cu Albert Bourla, dar a întâmpinat obstacole atunci când a solicitat accesul la acestea. Comisia a susținut că nu poate furniza textele. După repetate încercări nereușite de a obține mesajele, The New York Times a sesizat CEJ în ianuarie 2023.
Curtea a stabilit acum că Comisia „nu a clarificat în mod adecvat” și nu a precizat dacă mesajele text solicitate au fost șterse și, în caz afirmativ, dacă ștergerea a avut loc în mod deliberat sau automat.
Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a contesta decizia Curții de Justiție.
