Surse UE au declarat pentru Euronews.com că Parlamentul European se pronunță împotriva acordării de derogări statelor membre fără ieșire la mare pentru importul de petrol și gaze din Rusia, în cazul unei întreruperi bruște a aprovizionării.
Blocul european discută în prezent modalități de a interzice importurile de energie din Rusia, inițiativă care urmează propunerea Comisiei Europene din iunie de a pune capăt dependenței energetice a UE de Moscova până în 2027.
Negocierile între guvernele UE, Parlament și Comisie sunt încă în desfășurare. Un consens informal prevede că statele membre mai dependente de importurile energetice, precum Ungaria și Slovacia, ar beneficia de o derogare în cazul unei crize de aprovizionare.
Însă parlamentarii susțin că nu ar trebui acordate excepții pentru a elimina complet exporturile de combustibili fosili ruși din mixul energetic al UE.
Importurile de gaze rusești ale UE27 – gaze prin conductă și LNG – reprezintă 12% din totalul importurilor de gaze ale blocului din august 2025, conform raportului anual al Comisiei „State of the Energy Union” publicat pe 6 noiembrie.
Această valoare este o scădere semnificativă față de 45% în 2021, dar parlamentarii atrag atenția că tot reprezintă 210 miliarde de euro trimiși către Moscova.
Inese Vaidere, deputată letonă din Partidul Popular European, a declarat în Parlament luna trecută că este „incomprensibil” ca blocul să mai cumpere energie din Rusia după trei ani de război în Ucraina.
„Poziția Parlamentului este mult mai strictă [decât propunerea Comisiei]: să interzicem importurile de gaze și petrol din Rusia, inclusiv prin țări intermediare, începând cu 1 ianuarie 2027”, a spus ea la Strasbourg.
„Mai mult, o suspendare temporară a acestei interdicții nu este permisă în nicio circumstanță.”
„Din păcate, poziția statelor membre este mult mai slabă – prevede doar interdicția pentru gaze și abia din 2028, acordând excepții nejustificate Ungariei și Slovaciei, care au opțiuni alternative de aprovizionare”, a adăugat Vaidere.
Unii parlamentari recunosc dificultățile specifice ale țărilor fără ieșire la mare, dar susțin că proiectele de infrastructură de conducte din Bulgaria și România ar putea oferi alternative fiabile și diversifica piața energetică regională.
Unele dintre aceste proiecte ar putea fi operaționale până în 2026 și 2027, oferind timp suficient operatorilor energetici pentru a se adapta la noi furnizori.
Un diplomat UE a declarat pentru Euronews că Parlamentul „vede portițe peste tot și vrea să le închidă”, adăugând că percepția camerelor „nu are o bază tehnică riguroasă”.
În ciuda neconcordanței, un alt diplomat UE a spus că toți negociatorii doresc să ajungă la un acord politic înainte de Crăciun. Următoarea rundă de discuții politice este programată joi.
România își consolidează independența energetică cu noua conductă de gaze Tuzla-Podisior
Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, a salutat finalizarea conductei Tuzla-Podisior în iulie ca un moment definitoriu pentru țară.
„România intră într-o nouă etapă: de la potențial la valorificarea concretă a resurselor din Marea Neagră”, a scris el.
Conducta de 308 km face parte din proiectul Neptun Deep, o operațiune offshore de gaz natural care ar putea oferi o alternativă la gazul rusesc pentru țări precum Ungaria și Slovacia.
Potrivit Transgaz, operatorul român al sistemului național de transport gaze, Neptun Deep va permite o creștere etapizată a capacității cu Ungaria: de la 2,63 miliarde de metri cubi/an la 2,98, 4,38 și 5,32 miliarde până în 2029.
Din perspectiva guvernului ungar, legislația discutată afectează suveranitatea energetică.
„Ei numesc asta diversificare, dar în realitate taie una dintre rutele noastre vitale de petrol. Comisia ignoră complet că această reglementare distruge securitatea energetică a statelor membre UE. Energia nu ar trebui să fie politică.”, a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar de Externe și Comerț.
Totuși, documente ale Comisiei arată că comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, s-a întâlnit recent cu reprezentanți ai MOL, compania multinațională maghiară de petrol și gaze, pentru a analiza fezabilitatea renunțării la energia rusească.
Comisarul danez a discutat opțiuni de diversificare, inclusiv utilizarea conductei croate Janaf ca alternativă la conducta rusă Druzhba, care a alimentat mult timp țările fără ieșire la mare din regiune.
Conducta Janaf, cunoscută și ca Adria, pornește de la terminalul Omišalj de la Marea Adriatică și are ramificații către rafinării din Croația, Ungaria, Serbia, Slovacia și Slovenia.
Reprezentanții MOL au arătat că Janaf nu este încă suficient dezvoltat și au regretat lipsa investițiilor în secțiunea croată.
„Dezvoltarea doar a secțiunii ungare nu este suficientă, și încă nu avem informații fiabile despre starea și capacitatea secțiunii croate. Tot ce știm până acum este că Janaf, în încălcarea contractului, nu a putut livra cantitatea comandată la timp.”, a declarat Ambrus Halász, purtător de cuvânt MOL.
Homayoun Falakshahi, analist senior în energie la agenția de intelligence Kpler, a afirmat că impactul unei interdicții totale UE asupra combustibililor fosili ruși ar afecta „în mod disproporționat” statele membre fără ieșire la mare care depind încă de Druzhba pentru aprovizionarea cu petrol.
„Janaf poate ajuta Ungaria și Slovacia să renunțe la Druzhba, la fel cum Cehia a încetat să importe petrol rusesc și se bazează acum pe conducta Transalpine. Dar acest lucru va avea un cost mai mare pentru MOL, din cauza prețurilor mai ridicate la materie primă, și va necesita ajustări tehnice la rafinării.”, a spus el.
