România frumoasă din Covasna: Conace boierești, piscine naturale în inima pădurii și gastronomie pe cinste

Drumurile prin România frumoasă adună la fiecare pas povești despre locuri minunate, oameni buni și, mai ales, experiențe. În fiecare județ prin care trecem căutăm exact lucrurile care îl fac deosebit de alte zone. Iar Covasna nu ne-a dezămăgit.

“Știți vorba mic, mic, dar voinic?! Așa i-aș spune județului Covasna. Este unul dintre cele mai mici județe din România, însă are multe de oferit. Aici găsim conace secuiești cu istorie impresionantă, 1000 de izvoare cu apă minerală, dar și mofete. Totodată, ne fură privirile și natura”, spune Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews.

România frumoasă din Covasna

Deloc ușor nu ne-a fost să alegem ce vizităm în Covasna, mai ales când a fost vorba de conace. Sutele de clădiri din alte vremuri care împânzesc întreg județul au modelat însăși identitatea locului.

Povestea conacului din localitatea Zabola începe din secolul XV, însă acum există și o clădire considerată „castelul nou”, deși datează din 1910. Iar istoria locului ar putea fi oricând subiect de film. Nouă ne-a fost ghid Alexander, unul dintre cei doi moștenitori ai conacului și fiul contesei Katalin, cea care a revendicat și readus la viață domeniul.

Alexander RoyChowdhury, moștenitorul familiei Mikes: „Ultimul proprietar a fost străbunicul meu. Se numea Mikesh Armin sau Armin Mikesh. A murit în 1942. Iar după aceea, destul de repede, regimul comunist a confiscat această proprietate."

În 1996, după căderea comunismului, familia a început demersurile pentru a-și recupera proprietatea.

„Ne-a luat ani, mulți ani, până în 2005, să preluăm părți din domeniu. Apoi a mai durat. A fost un drum foarte lung și lent de atunci până azi”, a adăugat Alexander RoyChowdhury, moștenitorul familiei Mikes.

Astăzi, conacul e deschis pentru turiști, devenind un punct de reper în zonă pentru cei care vor să se bucure de nou și de vechi în același timp.

Andreea Molnar, manager conac: „Podelele au rămas așa cum erau pe vremuri expres ca să ne dea această stare de vechi. Și scârțâie în adevăratul sens al cuvântului. Vechi, dar nou! Avem și în această cameră, cum avem în majoritatea camerelor, șemineu care este funcțional și în fața căruia poți să stai și să savurezi un pahar de vin. E special pentru atmosferă”.

Domeniul de peste 40 de hectare spune însă povești și... în subteran. Există un tunel care leagă cele două clădiri, respectiv castelul vechi de cel nou.

„Pe vremuri, conții pe aici își aduceau oaspeții pentru ca doamnele să nu-și murdărescă minunatele rochii în noroi sau când ploua, deci practic era o cale de acces. Noi acum o folosim pentru a depozita bunătățile făcute de doamnele de la bucătărie pe care le oferim oaspeților noștri în restaurant”, ne explică Andreea Molnar, managerul conacului.

La mai puțin de o oră distanță, intrăm într-o cu totul altă lume, în stațiunea Balvanyos. Ne oprim într-un complex turistic care își întâmpină oaspeții inclusiv cu diverse forme de cultură. Pe holuri sau chiar în curte, găsim tablouri și sculpturi, fie realizate în taberele de creație care sunt organizate aici în fiecare an, fie care sunt aduse din alte țări.

Ne spune mai multe Zsuzsa Kopacz, marketing manager: „Întregul complex este gândit ca să te ducă în natură. Folosim mult lemn, fier, piatră, deci toate materialele care se regăsesc în zona noastră. Proprietarii hotelului, familia Szarvadi-Tekleș călătorește mult prin toată lumea și toate exemplele frumoase, bune, unice cumva le aduc acasă și le pun în practică. De aceea se vede pe fiecare colțișor amprenta lor, cu viziunea lor. Și probabil, omul sfințește locul”.

Hotelul oferă și o diversitate gastronomică prin cele 3 restaurante. Noi ne-am delectat cu specialitățile locului: un gulaș și un tomahawk de mangaliță. Să spunem că au fost gustoase… nu am spune nimic. Extraordinară mâncarea!

N-a fost chiar ușor să ne ridicăm de la masă, dar era cazul să facem un pic de mișcare, așa că am mers până în mijlocul pădurii la Balvanyos, ca să aflăm ce sunt mofetele de la Baia Fetelor Apor.

Rareș Riti ne-a fost ghid: „Ca și terminologie cuvântul mofetă provine din termenul latinesc 'mefetis', ceea ce înseamnă emanație puturoasă, deoarece ne localizăm pe versantul sud-vestic al muntelui Puturosu. Fiecare mofetă în parte are ca și proveniență o altă fisură terestră așa că gazele, pe măsură ce urcă la suprafață, propulsează apa, iar apa va spăla mineralele depuse pe formațiunea stâncoasă. Tocmai de aceea, fiecare are proprietăți pentru diferite afecțiuni medicale”.

Există inclusiv mofete unde apa poate înlocui chiar o vizită la dentist.

Ne explică Rareș că atunci când clătim gura cu apa dintr-o anumită mofetă „compoziția chimică face în așa fel încât tartrul să fie înlăturat de pe suprafața dentară. Putem beneficia de terapie făcând o gargară la nivelul cavității bucale, nu avem voie să ingerăm deoarece se regăsește acid sulfuric liber cunoscut sub denumirea de vitriol. De fapt PH-ul lor este foarte scăzut 1.2 sau 3,2. Ne va învălui o senzație foarte interesantă ca și cum ne-am peria pe dinți foarte puternic”.

Băile Csiszar - SPA-ul din inima naturii de care ai nevoie

Johann Taierling este moștenitorul acestui paradis, un loc cu izvoare cu ape minerale moștenit din generație în generație: „Aceste băi au fost fondate și izvoarele au fost găsite de stră-străbunicul meu numit Csizadine, asta era numele lui, iar aici vedem o poză despre el și cu imaginea acestei piscine, cum arăta ea de acuma vreo 100 de ani”.

Piscinele care ne-au impresionat cel mai mult au fost Piscinele Gemene. Sunt două bazine cu ape minerale diferete, dar una lângă altă. Culoarea apei în una este portocalie, în cealaltă gri. Explicația vine din natură, o piscină e mai bogată în fier, cealaltă în sulf.

Johann Taierling, proprietar: „Ele sunt una lângă alta și totuși nu se amestecă, pentru că sursa de apă este la multe sute de metri adâncime”.

Pe lângă piscine, care sunt de fapt mofete umede, în zonă există și o piscină uscată.

„Mofeta este o emanație de gaze uscată, deci dioxid de carbon, fără mult debit de apă, iar când vizitatorii noștri intră în mofetă este recomandat să testeze nivelul gazului pentru că a fi sub nivelul gazului este periculos, deci trebuie să stăm cu capul mereu peste nivelul gazului, ca să fim în siguranță”, explică Johann Taierling, proprietarul complexului.

Sănătate, liniște, natură spectaculoasă, mâncare excelentă și oameni primitori. De toate am avut parte în Covasna, județ din care mai avem încă multe să vă povestim. Nu uitați să fiți călători prin România frumoasă!

Editor coordonator: Amalia Dascălu

Jurnalistă Euronews: Felicia Macaleț

Operator imagine: Cristi Petrescu

Montaj: Cosmin Buță

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE